Skip to main content

Ne bucurăm să vă anunțăm că sugestiile pe care le-am propus într-un articol anterior pentru atenuarea crizei energetice din Republica Moldova sunt adoptate, consolidând relațiile publice și cooperarea dintre România și Republica Moldova în domeniul energetic:

“Securitatea energetică a Republicii Moldova este o prioritate absolută. Pentru racordarea de înaltă tensiune între Moldova și România este necesară o stație de back-to-back. Majoritatea acestor proiecte sunt finanțate de instituții financiare internaționale, cum ar fi Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI). Pentru conectivitatea sincronă cu Moldova și Ucraina la ENSTO-E, sunt necesare mai multe investiții în infrastructură și modernizări. Există, de asemenea, posibilitatea unui sprijin din partea Corporației pentru Finanțarea Dezvoltării.

Punerea în aplicare a celui de-al treilea pachet energetic în sectorul gazelor naturale va crea perspective pentru furnizarea și comercializarea de gaze naturale din surse alternative în Europa de Vest sau în țările din România și Ucraina. Creșterea costurilor energiei și inițiativele Republicii Moldova de a-și diversifica sursele de gaz și electricitate reprezintă o oportunitate pentru furnizorii de energie alternativă.”

Chisinau arch

Arcul de Triumf din Chișinău cu decorațiuni de Crăciun

Dezvoltarea

Suntem ușurați să înțelegem că, în ultima vreme, România a început să livreze gaze naturale către Republica Moldova, care se chinuie să satisfacă cererea de energie în contextul invaziei rusești în Ucraina. Pe 3 decembrie, gazul a început să sosească prin intermediul unei conducte care leagă orașul Iași din estul României de orașul de frontieră moldovean Ungheni. [1 ] Anunțul a fost făcut sâmbătă de operatorul român de sistem Transgaz pentru Agerpres.[2]

Primele exporturi de gaze către Chișinău sosesc într-un moment în care infrastructura energetică a Republicii Moldova este supusă la mari presiuni din partea Rusiei, care a livrat doar jumătate din volumele contractate de la începutul lunii noiembrie. Suplimentar, ca urmare a atacurilor cu rachete severe ale Rusiei, Ucraina nu mai poate trimite energie către Moldova, care a fost nevoită să caute aprovizionare în România.

Spre deosebire de gazele naturale, linia de alimentare cu energie electrică din România către Moldova trece prin Ucraina, ceea ce o face susceptibilă la întreruperi legate de război. Ar fi necesare investiții suplimentare pentru a stabiliza nevoile de energie electrică ale regiunii.

Sperăm cu adevărat că, prin intermediul unei cooperări extinse cu țările vecine, în primul rând cu România, dar și beneficiind indirect de noile parteneriate românești – cum ar fi cel cu Grecia – Moldova va putea ajunge la o aprovizionare cu adevărat diversificată pentru a satisface nevoile energetice ale populației sale.

De exemplu, Memorandumul vertical care asigură un flux mai mare de gaze către România – al cărui acord a fost, de asemenea, sigilat la Atena săptămâna trecută[3] – și recenta vizită a președintelui Klaus Iohannis pentru a discuta despre livrarea de gaze naturale din Grecia către Republica Moldova[4], sunt indicatori clari că situația este sub control și că soluțiile promițătoare vor aduce mai multă stabilitate.

Surse

  1. https://www.radiosvoboda.org/a/news-moldova-gas-iz-rumuniji/32162916.html ↑
  2. https://www.agerpres.ro/economic-intern/2022/12/03/romania-a-inceput-sambata-exportul-de-gaze-catre-republica-moldova–1023636 ↑
  3. https://bvb.ro/infocont/infocont22/TGN_20221202081622_Release-signing-the-Vertical-Corridor-MoU.pdf?mc_cid=acda27adbf&mc_eid=cd1f92f96c ↑
  4. https://www.deschide.md/ro/stiri/economic/119372/Livrarea-gazelor-naturale-spre-RMoldova-%C8%99i-Rom%C3%A2nia-discutat%C4%83-de-Klaus-Iohannis-cu-premierul-Greciei.htm?mc_cid=acda27adbf&mc_eid=cd1f92f96c ↑
Léo Portal

Léo J. Portal este doctorand în științe politice la Institutul Universitar European. În prezent, el lucrează îndeaproape cu administratorii locali și factorii de decizie politică. Cercetările sale se concentrează pe legăturile dintre inovația tehnologică și administrațiile publice, mai exact pe dezvoltarea orașelor inteligente europene și pe consecințele acestora asupra problemelor sociale. De asemenea, lucrează ca și consultant în strategie și comunicare pentru politicieni și grupuri de reflecție.

×