Skip to main content

Calea ferată Budapesta-Belgrad este în curs de modernizare pentru a spori comunicațiile dintre Ungaria și Serbia. Proiectul va avea ca rezultat o rețea de cale ferată de mare viteză electrificată cu două benzi de 350 de kilometri, precum și servicii îmbunătățite pentru pasageri. Până în 2025, întregul proiect ar trebui să fie finalizat.

În prezent, unele viteze ale liniilor de pe această rută sunt de doar 60 de kilometri pe oră (km/h). Trenurile de mare viteză, care fac parte dintr-un contract în valoare de 370,4 milioane de dolari atribuit companiilor China Civil Engineering și China Railway, ar putea circula cu viteze de până la 200 km/h odată ce vor fi complet operaționale.

La summitul “Inițiativei 16+1” de la Belgrad din decembrie 2014, China, Ungaria și Serbia au convenit să construiască proiectul de cale ferată de mare viteză Belgrad-Budapesta.

Grupul ’16+1′, format din 16 țări din Europa Centrală și de Est (ECE) și China, are ca scop îmbunătățirea cooperării economice, culturale și de infrastructură între aceste țări.

De-a lungul traseului, proiectul presupune construirea de noi căi ferate, precum și reconstrucția celor existente. Aproximativ 166 de kilometri de cale ferată se vor afla în Ungaria, iar restul de 184 de kilometri în Serbia. Între capitalele Serbiei și Ungariei, calea ferată cu dublă destinație va transporta pasageri și mărfuri.

“Calea ferată va consolida interconectarea dintre Ungaria și Serbia, extinzând în același timp cooperarea economică și comercială și schimburile dintre cele două țări”, a declarat marți Cui Hongjian, director al Departamentului de Studii Europene al Institutului de Studii Internaționale din China, pentru Global Times.

Proiectul feroviar Belgrad-Budapesta este, de asemenea, un model de succes al cooperării transnaționale, deoarece implică întreprinderi din mai multe națiuni.

În afară de firmele chineze, în construcția căii ferate au fost implicate și firme rusești. Potrivit agenției de presă Xinhua, întreprinderile germane au instalat echipamente de monitorizare, în timp ce trenurile au fost construite în Elveția.

“Acest lucru îi va apropia și mai mult pe sârbi și maghiari, deoarece Budapesta va fi accesibilă în două ore sau două ore și jumătate. Ce fel de conexiune va fi aceasta este incredibilă. Sunt fericit, am făcut istorie “Președintele Serbiei a ținut să precizeze.

“Este incredibil că vom fi la Novi Sad în jumătate de oră”, a continuat Vui.

Premierul Ana Brnabic și-a exprimat încântarea, spunând că acest lucru arată pur și simplu cât de diferită este Serbia de astăzi.

“Nu pot decât să îmi imaginez cât de mult va îmbunătăți calitatea vieții pentru un student din Belgrad faptul că va putea urma cursurile în Novi Sad” Prim-ministrul Ana Brnabic a subliniat: “Aceasta este noua Serbie”

Orbán a subliniat că cele două țări și capitale sunt acum conectate, ceea ce face viața mai ușoară atât pentru sârbi, cât și pentru maghiari. De asemenea, el a afirmat că prietenia dintre cele două țări nu a fost niciodată mai puternică decât acum.

“Faptul că eram fizic despărțiți unul de celălalt a fost cea mai mare provocare. În prezent, construim o legătură între nord și sud. Președintele vostru și cu mine am depus multe eforturi pentru a-i apropia pe sârbi și maghiari”, a declarat Viktor Orbán.

În ultimii 70 de ani, am conectat țările între ele în direcția est-vest, dar am uitat cât de vital este să conectăm teritoriile. A fost nevoie de multe ore pentru a ajunge de la Belgrad la Budapesta, ceea ce nu este tipic în secolul XXI

Ne aflăm în mijlocul unei crize și al unei convulsii majore și recunoaștem importanța căii ferate pentru țară”, a declarat președintele Serbiei. “Este cel mai sigur și mai simplu tip de transport terestru. Dacă vom continua, întreaga țară a Serbiei va fi conectată prin cel mai sofisticat sistem feroviar.

Potrivit unor estimări, modernizarea căii ferate existente pentru a permite trenurilor de marfă să circule fără probleme ar fi semnificativ mai puțin costisitoare, iar unele porțiuni ar putea fi modernizate pentru a permite depășirea trenurilor de pasageri mai rapide. Traficul de marfă, potrivit experților feroviari și surselor apropiate guvernului ungar, va fi esențial pentru această linie.

Serbia intenționează să construiască o rețea feroviară de mare viteză care va merge de la granița sudică a țării cu Macedonia de Nord până la granița nordică cu Ungaria.

“Imediat după ce aceasta va fi finalizată, vom începe lucrările la segmentul Novi Sad – Subotica, care va fi finalizat până în 2024”, a declarat președintele sârb Aleksandar Vucic. “Secțiunea de 153 de kilometri a Ungariei ar trebui să fie finalizată cam în aceeași perioadă. După aceea, vom avea o cale ferată Belgrad-Budapesta, a cărei traversare va dura două ore și 45 de minute.”

Serbia este liderul infrastructurii din Balcani, cu sute de kilometri de noi autostrăzi, căi ferate și aeroporturi în construcție.

Argumente pro și contra pentru acest proiect

Calea ferată Budapesta-Belgrad va fi reînnoită până în 2025, iar linia care leagă Subotica și Szeged, în sudul Ungariei, va fi operațională până la sfârșitul acestui an, a spus el, adăugând că importanța liniei Budapesta-Belgrad va crește în contextul conflictului din Ucraina, deoarece “mărfurile din porturile grecești ar putea ajunge în Europa de Vest pe această rută”

Mărfurile chinezești vor putea călători mai rapid între porturile grecești și Europa de Vest ca urmare a modernizării. Ca urmare a proiectului, se așteaptă ca Ungaria să devină un centru logistic regional.

Din punctul de vedere al Ungariei, creșterea anticipată a circulației mărfurilor din orașul sârbesc Subotica până la graniță este intrigantă. Sârbii se așteaptă la o creștere de 710 mii de tone până în 2025 și de peste un milion de tone până în 2040, datorită renovării căii ferate.

Șeful unei firme sârbe de consultanță, care asistă, de asemenea, guvernul sârb la acest proiect, a fost dur. “Este absolut util pentru Serbia”, a declarat expertul, care a dorit să-și păstreze anonimatul în timpul unei ședințe de informare la Belgrad. “Dar întrebarea este ce s-ar întâmpla dacă acești bani ar fi investiți în restul rețelei pentru a crește viteza?” Regiunea a cheltuit 2,2 miliarde de euro pentru proiecte feroviare în ultimii zece ani, iar viteza medie a rețelei a rămas la 50 km/h. El a continuat spunând: “Nu a existat nicio influență.”

Hungary, Serbia, economy, railway, China, connection, investment

Implicarea Chinei în Balcani

Potrivit unui comunicat de presă de pe site-ul web al Ambasadei Chinei în Serbia, funcționarea unei părți a căii ferate Belgrad-Budapesta este un proiect emblematic în cadrul Inițiativei Belt and Road (BRI) propuse de China.

Întreaga cale ferată de mare viteză de la Belgrad până la granița cu Ungaria a fost finanțată prin colaborarea sino-sârbă.

În 2020, guvernul ungar a primit un împrumut de 2,1 miliarde de dolari din partea Chinei, reprezentând aproximativ 85 % din investiția necesară pentru segmentul maghiar al proiectului.

Serbia a obținut, de asemenea, un împrumut de 297 de milioane de dolari de la Banca chineză de Export-Import. Segmentul sârbesc de 184 de kilometri va costa în total aproape 2 miliarde de dolari. Guvernele Serbiei și Ungariei vor face ultimele investiții în proiect pentru a-și finaliza părțile respective.

Potrivit comunicatului, segmentul Belgrad-Novi Sad este alcătuit din două porțiuni, dintre care una a fost construită în baza unor contracte de inginerie, achiziții și construcție de către China Communications Construction și China Railway International.

Ingineria de comunicații și semnalizare din această parte a fost construită, de asemenea, de întreprinderi chineze.

Calea ferată, care este un proiect major al BRI, demonstrează creșterea neîntreruptă a inițiativei, în ciuda unor provocări precum pandemia COVID-19 și a preocupărilor geopolitice.

Comerțul Chinei cu națiunile aflate de-a lungul rutei BRI a urcat vertiginos până la un maxim al ultimilor opt ani de 11,6 trilioane de yuani (1,82 trilioane de dolari) în 2021, reprezentând aproape o treime din comerțul total al Chinei, potrivit datelor Ministerului Comerțului.

“Sunt foarte încântat din cauza relației extrem de reușite pe care o avem cu Republica Populară Chineză și suntem întotdeauna recunoscători prietenului nostru Xi Jinping pentru tot ceea ce a făcut pentru Serbia și pentru că firmele chineze sunt parteneri foarte de încredere ai țării noastre”, a adăugat Vucic.

Totul a început în 2009; criza financiară care a lovit lumea cu un an mai devreme făcea ravagii în Balcani, iar regiunea se zgârcea la fundul barilului pentru a se descurca. A apărut China. Grecia și-a deschis ușa prin portul Pireu, în timp ce Serbia a declarat China “al patrulea pilon” al politicii sale externe. Țările din Balcani aveau nevoie de bani, iar China avea nevoie de un coridor prietenos de la Mediterana la Europa. A fost începutul unei frumoase prietenii. Dar a venit cu un preț.

Mai mult de un deceniu mai târziu, conform propriilor calcule ale BIRN, regiunea găzduiește 135 de proiecte în valoare de cel puțin 32 de miliarde de euro, care sunt într-un fel sau altul legate de China. Harta interactivă “China în Balcani” este rezultatul cercetărilor BIRN cu privire la diferitele tipuri de cooperare dintre Beijing și țările din regiune.

China preia controlul asupra metalurgiei, mineritului, energiei și transporturilor, majoritatea acestor proiecte fiind însoțite de acuzații de corupție, exploatare și daune aduse mediului.

În timp ce majoritatea țărilor din Europa de Est sunt interesate mai ales de creșterea exporturilor lor către China, interesul Beijingului față de acest grup s-a concentrat pe construirea de infrastructură.

Investițiile chinezești vizează transporturile, energia și telecomunicațiile, susținând ambițiile Chinei de a-și extinde aria de acoperire pe piețele îndepărtate și, mai important, de a obține pârghii semnificative într-o regiune contestată.

Între 2012 și 2021, companiile chineze au investit sau au alocat peste 2 miliarde de euro în doar 16 proiecte din Serbia, iar Banca chineză de Export-Import a acordat împrumuturi pentru proiecte în valoare de cel puțin 5,7 miliarde de euro.

O relație semnificativă

Prim-ministrul Brunabiv a declarat astăzi (5 iulie 2021), în timpul unei întâlniri cu președintele Adunării Naționale a Ungariei, Laszlo Kever, că relațiile bilaterale, în special legăturile politice, sunt cele mai bune din istorie și că Ungaria este al treilea partener economic al Serbiei ca importanță.

Brnabic și-a exprimat recunoștința față de Ungaria pentru sprijinul său zilnic și consecvent pentru Serbia la cel mai înalt nivel politic în procesul de integrare europeană, precum și pentru că și-a menținut poziția privind necesitatea extinderii UE în ciuda tuturor obstacolelor, deoarece, după cum a subliniat, aderarea deplină la UE este cea mai bună opțiune pentru țara noastră.

În opinia prim-ministrului, legăturile regionale sunt de o importanță vitală.

Potrivit lui Kever, Hunagary consideră că Serbia este cel mai important partener economic al său în Balcanii de Vest și că prietenia reciprocă este mai mult decât un sentiment, ci o oportunitate și o metodă de asistență strategică pentru cele două țări.

Ungaria și Serbia “au decis să reconstruiască Europa Centrală”, a anunțat miercuri (8 septembrie 2021) premierul ungar Viktor Orban, după o ședință de guvern comună cu Serbia la Budapesta. Ana Brnabic, prim-ministrul sârb, și Viktor Orban, prim-ministrul ungar, au semnat un acord privind legăturile cordiale și parteneriatul strategic.

La Budapesta au fost semnate un protocol și o metodologie pentru patrule mixte de-a lungul frontierei lor comune, precum și un memorandum de înțelegere privind cooperarea între tinerii fermieri, un memorandum de cooperare între Ministerul Ungar al Inovării și Tehnologiei și Ministerul de Interne al Serbiei, un memorandum de cooperare privind dezvoltarea proiectului de navă rapidă de pasageri Belgrad-Budapesta și un memorandum de înțelegere privind cooperarea între tinerii fermieri.

Ministrul Selakovi a remarcat buna cooperare economică și comercială dintre Serbia și Ungaria, care a totalizat 1,290 miliarde de euro în anul precedent și 839,7 milioane de euro în primele două luni ale acestui an, ceea ce a plasat Ungaria pe locul al doilea ca partener comercial extern al Serbiei.

Bibliografie :

Aljosa Milenkovic, “Expertiza și finanțele Chinei lansează prima cale ferată de mare viteză din Serbia”, CGTN, 17 martie 2022 . https://newseu.cgtn.com/news/2022-03-17/Serbia-s-first-high-speed-railway-opens-thanks-to-Chinese-finance-18qyt9j1UgU/index.html

Ana Curic și Attila Kalman, “From Budapest to Belgrade: a railway line increases Chinese influence in the Balkans”, Investigate Europe, 28 decembrie 2021. https://www.investigate-europe.eu/en/2021/from-budapest-to-belgrade-a-railway-line-increases-chinese-influence-in-the-balkans/. https://www.investigate-europe.eu/en/2021/from-budapest-to-belgrade-a-railway-line-increases-chinese-influence-in-the-balkans/

Antonia Colibașanu, ” Ungaria, Polonia, Serbia : China’s backdoors to Europe”, Euractiv, 1 septembrie 2021. https://www.euractiv.com/section/china/opinion/hungary-poland-serbia-chinas-backdoors-to-europe/

Bojan Stojkovski, Ivana Jeremic, Samir Kajosevic, Ivana Nikolic, Ivan Angelovski, Fatjona Mejdini și Irvin Pekmez, ” China în Balcani: Controversy and Cost”, Balkan insight, 15 decembrie 2021. https://balkaninsight.com/2021/12/15/china-in-the-balkans-controversy-and-cost/. https://balkaninsight.com/2021/12/15/china-in-the-balkans-controversy-and-cost/

B92, “Vučić: “Acest lucru îi va apropia pe sârbi și maghiari, Budapesta în două ore și jumătate””, b92, 19 martie 2022. https://www.b92.net/eng/news/business.php?yyyy=2022&mm=03&dd=19&nav_id=113320

DHN 2021, “Ministru: “Ministrul: calea ferată Budapesta-Belgrad va fi reînnoită până în 2025!””, Daily news Hungary, 26 aprilie 2022 . https://dailynewshungary.com/minister-the-budapest-belgrade-railway-will-have-been-renewed-by-2025/

Global Times, “Officials inaugurate section of Belgrade-Budapest railway, a flagship BRI project”, Global Times, 20 martie 2022 . https://www.globaltimes.cn/page/202203/1255355.shtml

Milica Stojanovic, “Serbia, Ungaria vor “reconstrui, proteja, Europa Centrală”, spune Orban”, BalkanInsight, 8 septembrie 2021 . https://balkaninsight.com/2021/09/08/serbia-hungary-will-rebuild-protect-central-europe-orban-says/

Railway Technology, ” Proiectul de cale ferată Belgrad-Budapesta, Europa”, Railway Technology, 6 aprilie 2022 . https://www.railway-technology.com/projects/belgrade-budapest-railway-project-europe/

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Serbia, “Adevărata prietenie și rezultatele concrete ale cooperării dintre Serbia și Ungaria”, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Serbia, 6 aprilie 2022 . https://www.mfa.gov.rs/en/press-service/statements/true-friendship-and-concrete-results-cooperation-between-serbia-and-hungary

Guvernul Republicii Serbia, “Bilateral realtions between Serbia, Hungary best in history”, Guvernul Republicii Serbia, 5 iulie 2021. https://www.srbija.gov.rs/vest/en/175383/bilateral-relations-between-serbia-hungary-best-in-history.php

B.F.G. Fabrègue

Brian F. G. Fabrègue este doctorand în drept financiar la Universitatea din Zurich și lucrează în prezent ca director juridic pentru o companie elvețiană de tehnologie financiară. Principalele sale domenii de expertiză juridică sunt fiscalitatea internațională, reglementarea financiară și dreptul societăților comerciale. De asemenea, deține un MBA, prin care s-a specializat în statistică și econometrie. Cercetările sale se axează în principal pe dezvoltarea inteligentă și l-au determinat să analizeze încurcătura dintre tehnologie și drept, în special din perspectiva confidențialității datelor, înțelegând cadrele juridice și politicile care guvernează utilizarea tehnologiei în planificarea urbană.

×