În această a treia parte finală, vom analiza inițiativele europene puse în aplicare pentru a aborda problemele de mediu din Balcanii de Vest. În special, vom trece în revistă instrumentele financiare ale UE, planurile de punere în aplicare ale UE și, în final, cooperarea teritorială europeană. Partea a doua anterioară poate fi citită aici.
Instrumentele financiare europene
Instrumentele UE pentru consolidarea transformării socio-economice în regiune includ Instrumentul de asistență pentru preaderare – IPA III[1], care acoperă Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia. Pe lângă consolidarea condiționalității privind democrația, drepturile omului și statul de drept, IPA III include, de asemenea, eforturi de sprijinire a unor domenii precum redresarea economică, transporturile, energia și realizarea obiectivelor privind protecția climei și a mediului (inclusiv consolidarea legislației relevante)[2].
Noile instrumente IPA III sprijină punerea în aplicare a Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest[3] (2020), un plan în valoare de nouă miliarde de euro pentru finanțarea investițiilor capabile (și ca urmare a Covid-19) să sprijine și să consolideze regiunea în vederea unei tranziții ecologice, precum și a tranziției digitale, introducând reformele necesare și stimulând crearea unei piețe europene mai durabile[4].
Concret, planul are în vedere zece domenii de investiții: mobilitatea (rutieră și feroviară), tranziția energetică prin depășirea utilizării cărbunelui, stimulente pentru construcțiile publice și private în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a îmbunătățirii eficienței energetice, gestionarea deșeurilor și dezvoltarea infrastructurii de bandă largă, precum și investiții pentru a consolida competitivitatea și inovarea sectorului privat (în ceea ce privește IMM-urile și tinerii)[5].
Țările din Balcanii de Vest pot accesa, de asemenea, Mecanismul de finanțare a economiei verzi (GEFF)[6] al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care oferă finanțare pentru investiții în eficiența energetică prin tehnologie și intervenții în sectorul privat/rezidențial și în cel comercial/întreprinderilor. Facilitatea este pusă în aplicare de Programul regional de eficiență energetică pentru Balcanii de Vest (REEP Plus)[7], cu contribuții de la donatori precum Uniunea Europeană, Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest și Ministerul Federal de Finanțe din Austria. Linia de credit pentru țările din Balcanii de Vest se ridică la 85 de milioane EUR (din care 22 de milioane EUR pentru Bosnia și Herțegovina).
Împreună cu Planul de investiții, Comisia Europeană a prezentat, de asemenea, Agenda verde pentru Balcanii de Vest (GAWB)[8], care a fost ulterior adoptată în 2020 prin Declarația de la Sofia privind Agenda verde pentru Balcanii de Vest[9], în cadrul Summitului de la Sofia privind Balcanii de Vest, exprimând o aliniere comună cu politica New Deal verde a UE[10] și cu obiectivul de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon în 2050.
Punerea în aplicare a tranziției ecologice
În 2021, s-a convenit asupra Planului de acțiune al Agendei verzi pentru implementarea reformelor menite să combată schimbările climatice și de mediu și integrarea regională[11]. După cum se arată în figura 1 de mai jos, acesta este alcătuit din trei părți principale (1: Planul de acțiune pentru punerea în aplicare; 2: Foi de parcurs pentru punerea în aplicare; și 3) Guvernanță și raportare). Mai exact, prima parte a planului de acțiune este formată din cinci capitole:
- decarbonizarea prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și utilizarea energiilor regenerabile, începând cu armonizarea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii în 2014;
- economia circulară, cu dezvoltarea, începând cu 2023, a unor strategii care vizează gestionarea deșeurilor, separarea deșeurilor și consumul durabil;
- depoluarea, începând cu ratificarea, începând cu 2025, a Convenției de la Geneva privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi[12] și identificarea de strategii de îmbunătățire a calității aerului;
- agricultura durabilă, prin stabilirea unor standarde de siguranță alimentară și promovarea agriculturii ecologice începând cu 2026; și
- protecția naturii și a biodiversității, prin înființarea unor centre de monitorizare și raportare, cu obiectivul de a elabora noi planuri de refacere a biodiversității.
Figura 1: Cuprinsul planului de acțiune
Sursa: Planul de acțiune pentru punerea în aplicare a Declarației de la Sofia privind Agenda verde pentru Balcanii de Vest 2021-2030, p. 2
Ca și în cazul altor inițiative, digitalizarea este, de asemenea, identificată ca un factor favorizant, în conformitate cu abordarea tranziției ecologice și digitale.
Unele dintre avertismentele ridicate de un studiu al Institutului Aspen (Implementarea Agendei verzi pentru Balcanii de Vest, decembrie 2021[13]) evidențiază necesitatea de a consolida gradul de conștientizare a obiectivelor și a impactului angajamentului Agendei verzi în rândul guvernelor și al instituțiilor publice din Balcanii de Vest. Tranziția ecologică și decarbonizarea sunt percepute mai ușor ca o obligație impusă de Uniunea Europeană, decât ca o oportunitate de a-și consolida societățile și economiile cu viziuni strategice pe termen lung.
Punerea în aplicare a procesului de decarbonizare în sine ar trebui să evalueze fezabilitatea reală a anumitor măsuri și capacitatea de reglementare și de monitorizare a instituțiilor responsabile. De asemenea, țările ar trebui să ia în considerare măsuri de atenuare a costurilor sociale ale tranziției ecologice, prevăzând posibile efecte colaterale în materie de vulnerabilitate.
Pe de altă parte, o scrisoare publică[14] din partea a douăzeci și patru de organizații ale societății civile (balcanice și nebalcanice) a salutat inițiativa Agendei verzi, ridicând unele îngrijorări în ceea ce privește lipsa de incluziune și de transparență a procesului. În special, acestea critică lipsa participării publice la elaborarea Agendei și faptul că nu s-a valorificat contribuția acelor câteva organizații care au fost consultate. De asemenea, subliniază riscul ca investițiile pe termen scurt să aibă întâietate față de obiectivele programului “Green Deal”.
În plus, se acordă puțină atenție la caracterul obligatoriu al angajamentelor planificate și se solicită mai multe resurse pentru organizațiile societății civile, pentru ca acestea să poată sensibiliza publicul și să asigure un control serios asupra cheltuirii fondurilor.
În ceea ce privește combaterea poluării, printre inițiativele menționate în documentul “Document de lucru al serviciilor Comisiei – Orientări pentru punerea în aplicare a Agendei verzi pentru Balcanii de Vest”[15] se numără următoarele
- Asistarea regiunii în elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor privind calitatea aerului;
- Creșterea gradului de adoptare a celor mai bune tehnici disponibile, în conformitate cu Directiva europeană privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE);
- Acreditarea rețelelor de monitorizare a calității aerului;
- Includerea regiunii în rețelele paneuropene care sprijină inițiativele de decontaminare, de exemplu Forumul privind modelarea calității aerului (FAIRMODE) și Rețeaua de laboratoare de referință pentru calitatea aerului (AQUILA);
- Sprijinirea acordurilor și/sau protocoalelor regionale și/sau bilaterale privind poluarea transfrontalieră a apei și sursele de poluare terestră;
- Sprijinirea Balcanilor de Vest pentru a utiliza și a contribui la potențialul unor programe precum programul european de observare a Pământului – Coopernicus[16] și Destination Earth[17].
Instrumentele de finanțare ale programului ambițios “Agenda verde pentru Balcanii de Vest” sunt diverse. O parte se referă la dotarea din cadrul financiar multianual al UE (CFM, 2021-2027), care va necesita însă și intervenția finanțării private. Vor trebui mobilizate fonduri din partea țărilor beneficiare și a țărilor membre. Instrumentul de preaderare (IPA) III conține o parte dedicată punerii în aplicare a Agendei verzi. Finanțarea ecologică va proveni din Fondul verde pentru creștere (GGF), un parteneriat public-privat, în timp ce Programul regional de eficiență energetică (REEP) poate fi utilizat pe plan energetic. Un sprijin important va fi apoi oferit de mecanismul de garantare pentru Balcanii de Vest[18], cu o dotare de nouă miliarde de euro în granturi și douăzeci de miliarde de euro în investiții.
Pe baza Planului de acțiune elaborat[19] (octombrie 2021), au fost indicate 58 de măsuri pentru regiune (cinci dintre acestea se referă în mod specific la îmbunătățirea calității aerului, la capitolul privind depoluarea – a se vedea figura 2 de mai jos).
Figura 2: Capitolul “Depoluare” al planului de acțiune
Sursă: Planul de acțiune pentru punerea în aplicare a Declarației de la Sofia privind Agenda verde pentru Balcanii de Vest 2021-2030, p. 9
Diferitele capitole au oferit o foaie de parcurs care oferă o orientare strategică diferitelor țări din Balcani pentru a demara procesul inițiat prin Declarația de la Sofia, astfel încât poluarea aerului să poată fi abordată prin acțiuni preventive și de remediere, consolidând cadrul de reglementare.
Pe baza foii de parcurs, reducerea emisiilor provenite de la instalațiile mari de ardere ar trebui să continue, așa cum a început din 2018 în unele țări din Balcanii de Vest, în conformitate cu cerințele minime ale Directivei privind emisiile industriale (IED). Ar trebui dezvoltate programe naționale de control și monitorizare a poluării aerului (inclusiv instalarea de noi stații de monitorizare a aerului, laboratoare de analiză și modele și instrumente IT dedicate) pentru a se asigura că Directiva privind angajamentele naționale de reducere a emisiilor (NEC) este pusă în aplicare pe deplin. Ar trebui introduse standarde de emisie mai stricte pentru vehicule, pentru industriile mici și pentru sectoarele care nu sunt acoperite de NEC. În plus, ar trebui încurajată punerea în aplicare a legislației existente privind supravegherea și verificările de conformitate și ar trebui consolidate organismele de control relevante.
Pentru a facilita punerea în aplicare a Declarației de la Sofia în cadrul Agendei verzi, s-a avut în vedere un mecanism de guvernanță bazat pe acțiuni concertate și pe dialog (permanent, la nivel operațional și cu reuniuni ministeriale anuale), o abordare multiactor, colaborări intersectoriale și implicarea autorităților din Balcani prin intermediul diferitelor platforme (a se vedea figura 3 de mai jos). Una în special, “Forumul ONG-urilor”, se referă la organizațiile societății civile care sunt invitate să formuleze contribuții și recomandări, care sunt apoi transmise către RCC și autoritățile implicate. În plus, pentru a juca un rol inițial în monitorizarea procesului și pentru a crește implicarea cetățenilor și sensibilizarea față de mediu, a fost întocmită o listă de 50 de organizații neguvernamentale, aceasta fiind deschisă pentru completări ulterioare[20].
Figura 3: Platforma de cooperare
Sursă: Planul de acțiune pentru punerea în aplicare a Declarației de la Sofia privind Agenda verde pentru Balcanii de Vest 2021-2030, p. 32
Cu toate acestea, documentul operațional (Planul de acțiune) a provocat din nou o reacție controversată din partea organizațiilor societății civile din Balcani, care au criticat slăbiciunea procesului de consultare a Comisiei Europene și a CCR în formularea Planului de acțiune, care a replicat greșeala deja făcută pentru Orientări, deschizându-se spre implicarea externă doar pentru scurt timp și în faza finală de relectură. În special se ridică problema că: “Bottom-up presupune că au fost colectate contribuții înainte de redactare și că diverși actori au fost consultați cu privire la proiectele succesive. Dar ceea ce s-a întâmplat în realitate a fost că, după ce a avut nevoie de aproape un an pentru a redacta planul de acțiune – și nu a furnizat între timp nicio informație despre acesta -, CCR a permis doar o săptămână organizațiilor societății civile să formuleze observații cu privire la proiect“[21].
Cooperarea teritorială europeană
Cooperarea teritorială europeană (CTE)[22] este una dintre intervențiile oferite de Uniunea Europeană pentru a consolida coeziunea economică și socială a teritoriilor și pentru a reduce decalajul dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni. Prin intermediul CTE, diferite teritorii din diferite țări fac schimb de experiență și de soluții practice la probleme comune. Cooperarea teritorială europeană este finanțată de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și este împărțită în transfrontalieră, transnațională și interregională.
Cooperarea transnațională sprijină inovarea tehnologică, mediul și prevenirea riscurilor, mobilitatea, dezvoltarea urbană durabilă (de exemplu, programul Adrion). Cooperarea interregională (Interreg Europe) acoperă întregul teritoriu european și se referă în special la două teme: inovarea și economia bazată pe cunoaștere și mediul și prevenirea riscurilor. CTE se referă, de asemenea, la programele Espon, Interact și Urbact, gestionate direct de Comisia Europeană, care sprijină dezvoltarea de acțiuni legate de principalele programe operaționale de cooperare teritorială.
Unele proiecte finanțate de diferitele programe sunt denumite “proiecte emblematice”[23] de către Agenția pentru Coeziune Teritorială (ATC). Acestea sunt proiecte finanțate de CTE sau grupuri de proiecte (clustere) care se concentrează pe aceeași temă și care au produs schimbări reale în teritoriile implicate.
Referințe
- https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP_21_4730 ↑
- https://europeanwesternbalkans.com/2021/06/03/european-parliament-and-council-reach-agreement-on-e14-billion-ipa-iii/ ↑
- https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_20_1811 ↑
- https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP_21_4730 ↑
- https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_20_1811 ↑
- https://ebrdgeff.com/ba/the-programme/the-facility/ ↑
- https://www.ebrd.com/work-with-us/projects/tcpsd/16400.html ↑
- https://neighbourhood-enlargement.ec.europa.eu/system/files/2020-10/green_agenda_for_the_western_balkans_en.pdf ↑
- https://www.rcc.int/docs/546/sofia-declaration-on-the-green-agenda-for-the-western-balkans-rn ↑
- https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities-2019-2024/european-green-deal_en ↑
- https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_20_1811 ↑
- https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=LEGISSUM:l28162 ↑
- https://www.aspeninstitute.de/wp-content/uploads/2021_Aspen-Germany_Implementing-the-Green-Agenda-for-the-WB.pdf ↑
- https://eeb.org/wp-content/uploads/2020/12/Green-Agenda-Summit-Civil-Society-Statement-09Nov2020-003.pdf ↑
- https://neighbourhood-enlargement.ec.europa.eu/guidelines-implementation-green-agenda-western-balkans_en ↑
- https://www.copernicus.eu/en ↑
- https://www.ecmwf.int/en/about/what-we-do/environmental-services-and-future-vision/destination-earth ↑
- http://www.wbedif.eu/for-entrepreneurs/guarantee-facility/ ↑
- https://www.rcc.int/docs/596/action-plan-for-the-implementation-of-the-sofia-declaration-on-the-green-agenda-for-the-western- balcanii-2021-2030 ↑
- https://www.rcc.int/docs/596/action-plan-for-the-implementation-of-the-sofia-declaration-on-the-green-agenda-for-the-western-balkans-2021-2030 ↑
- https://bankwatch.org/blog/the-western-balkans-green-agenda-action-plan-quantity-over-quality ↑
- https://www.europarl.europa.eu/factsheets/en/sheet/98/european-territorial-cooperation ↑
- https://www.europarl.europa.eu/factsheets/en/sheet/98/european-territorial-cooperation ↑
