Puteți găsi partea 1 aici.
Introducere
În această a doua parte referitoare la preocupările legate de mediu în Balcanii de Vest, vom analiza pe scurt percepția generală a publicului cu privire la această problemă. În special, vom analiza și vom prezenta datele din 2023 ale Barometrului public din Balcani.
Barometrul balcanic este un sondaj anual al opiniei publice și al încrederii mediului de afaceri din cele șase țări din Balcanii de Vest, comandat de Consiliul de Cooperare Regională, prin intermediul a 120 de întrebări adresate unui număr de aproximativ 6 000 de cetățeni și 110 întrebări adresate unui număr de 1 200 de antreprenori.
Analiza datelor
Opinia publică din Balcanii de Vest consideră că schimbările climatice reprezintă o problemă foarte gravă/obișnuit de gravă. După cum se arată în figura 1, peste 60% din populația regională este de acord cu această percepție. Începând cu 2016, s-a înregistrat o creștere generală a gradului de conștientizare a acestei probleme, în special în Albania și Macedonia de Nord, care înregistrează cele mai mari procente de persoane care percep schimbările climatice ca fiind o problemă.
Figura 1
La întrebarea privind gradul de seriozitate cu care sunt percepute schimbările climatice în ceea ce privește preocupările legate de sănătatea proprie/familiei, opinia publică pare a fi în general mai puțin afectată. Cu toate acestea, este important de remarcat faptul că procentele prezentate în Figura 2 sunt oarecum corelate cu cele din Figura 1. De fapt, Albania, Macedonia de Nord și Serbia prezintă, de asemenea, cele mai mari procente de populație preocupată de schimbările climatice în general (“Problemă foarte gravă” “Problemă oarecum gravă”), respectiv 65%, 57% și 51%.
După cum am văzut în partea 1, aceste trei țări sunt, de asemenea, recunoscute ca fiind cele mai dezvoltate în ceea ce privește monitorizarea și investigarea emisiilor poluante[1], ceea ce poate fi considerat o corelație pozitivă între conștientizarea publicului cu privire la problemele legate de climă și eforturile instituționale de a oferi mai multe date cantitative și calitative.
Figura 2
În ceea ce privește tipul de preocupare legată de mediu, răspunsurile tind să fie diverse de la o țară la alta, după cum se arată în figura 3. Cu toate acestea, în cea mai mare parte a Balcanilor de Vest, principalele trei probleme percepute sunt – începând cu cea mai îngrijorătoare – poluarea aerului, poluarea apei și poluarea solului. Singura excepție este Kosovo, unde poluarea solului și poluarea apei sunt cele mai presante probleme de mediu.
În special, Serbia, Muntenegru și Macedonia de Nord prezintă cele mai mari procente de preocupare publică pentru poluarea aerului. Acest lucru arată o corelație directă cu datele examinate în partea 1. De fapt, cele trei țări înregistrează cele mai mari emisii de PM 2,5.[2] În plus, având în vedere că am văzut mai sus că există o conștientizare mai mare a problemelor de mediu acolo unde instituțiile se străduiesc să își informeze cetățenii, este posibil ca Bosnia și Herțegovina să nu urmeze această corelație din cauza lipsei unei monitorizări adecvate.
Temperaturile extreme sunt, de asemenea, relevante în special în Kosovo și Macedonia de Nord, unde s-au înregistrat valuri de căldură îngrijorătoare în iulie 2023[3 ] Autoritățile din cele două țări au mers până la a lansa avertismente și alerte de urgență pentru a sfătui populația.
Figura 3
În ceea ce privește energia, preocupările populației prezentate în Figura 4 sunt similare în întreaga regiune. Cea mai presantă problemă generală este legată de creșterea costurilor energiei, cu excepția Kosovo, unde securitatea și disponibilitatea energiei reprezintă în continuare cea mai mare problemă pentru populație.
Figura 4
În cele din urmă, în ceea ce privește barierele economice și sistemice percepute pentru realizarea tranziției ecologice: lipsa de conștientizare, lipsa de finanțare și lipsa de voință sunt cele mai frecvente trei percepții, reprezentând 80% din răspunsurile din întreaga regiune.
Primele două variabile, conștientizarea și voința, pot fi influențate prin campanii de informare destinate atât publicului larg, cât și factorilor de decizie politică. În schimb, lipsa de finanțare percepută ar trebui abordată atât prin promovarea inițiativelor financiare deja existente, cât și prin alocarea de resurse suplimentare acolo unde este mai mare nevoie, acordând prioritate domeniilor care ar beneficia cel mai mult de un nou sprijin economic.
Figura 5
În partea următoare vom analiza contramăsurile puse în aplicare de Uniunea Europeană pentru a aborda problemele de mediu în Balcanii de Vest, în special din punct de vedere economic și de reglementare.
Partea a treia poate fi consultată aici.
