Asigurarea sustenabilității în Ungaria prin implementarea politicilor legate de apă

Dunărea este o arteră majoră în Budapesta, traversată de poduri și folosită de barje și bărci. Ungurii merg la Lacul Balaton, propria mare interioară a țării, pentru recreere și agrement. Microclimatul special creat de confluența râurilor Tisza și Bodrog conferă umiditate vinurilor din Tokaj. Apa termală țâșnește peste pământ, iar cultura balneară celebrează potențialul său inerent de vindecare. Chiar și istoria castelului Füzér din secolul al XI-lea din nordul Ungariei este împletită cu apa. Poate că importanța apei se datorează faptului că Ungaria nu are ieșire la mare. Oricare ar fi motivul, aceasta este fundamentală pentru cultura și modul de viață maghiar.

În calitate de membru al Uniunii Europene și de parte la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, legislația națională a Ungariei se inspiră din standardele politicii climatice a UE și din CCONUSC^[1] și angajamentele asumate în cadrul UNFCCC. Ungaria se asigură că politicile sale naționale în materie de schimbări climatice sunt în concordanță cu Acordul de la Paris și cu cadrul de politică climatică al UE, permițând astfel punerea în aplicare a acestora.

Ungaria se angajează să sprijine țările în curs de dezvoltare în realizarea componentelor sociale, economice, geografice și de mediu ale dezvoltării durabile, deoarece acestea sunt cele mai vulnerabile la încălzirea globală și la degradarea mediului. Conform evaluării naționale voluntare a Ungariei din 2018^[2], mediul se află în centrul conceptului de durabilitate.

Ungaria este o țară fără ieșire la mare care include Lacul Balaton, cel mai mare lac din Europa Centrală. Acesta este un loc important pentru speciile migratoare, împărțit între trei județe pe lacul propriu-zis și patru în bazinul său hidrografic. Printre preocupările actuale în materie de mediu din Ungaria se numără alinierea reglementărilor privind gestionarea deșeurilor, eficiența energetică și poluarea aerului, solului și apei la standardele Uniunii Europene. Principalele resurse naturale ale Ungariei includ bauxită, cărbune, gaze naturale, soluri bogate și terenuri arabile.

Apa ca resursă națională primară

Ungaria consideră că accesul la apă curată și canalizare este unul dintre principalele obstacole în calea atingerii sustenabilității și că dezvoltarea acestor servicii joacă un rol din ce în ce mai important în promovarea dezvoltării durabile, a egalității și a păcii în țările în curs de dezvoltare.

În plus, seceta a fost identificată ca fiind una dintre cele mai importante vulnerabilități de mediu ale Ungariei, apariția secetei și gestionarea apei fiind cele mai importante probleme.

Alte vulnerabilități legate de schimbările climatice, cum ar fi impactul potențial asupra agriculturii, securității alimentare și degradării terenurilor, sunt parțial cauzate de problemele de gestionare a apei. La fel ca în multe alte țări din Bazinul Carpatic, seceta este un fenomen natural recurent și o sursă de tragedie în Ungaria.

Situația de secetă din Ungaria este unică la nivel mondial. În trecut, au existat secete de mai mulți ani, cum ar fi cea care a avut loc între 1983 și 1994. Cea mai recentă secetă a început în 2000, ceea ce sugerează o perioadă de revenire mai scurtă decât în trecut. Nu este încă clar dacă asistăm la o tendință influențată de schimbările climatice sau dacă evenimentele la care asistăm sunt rezultatul variabilității climatice naturale. Comparativ cu secetele din trecut, când presiunea antropică era mai mică, impactul secetelor este acum mult exacerbat de activitatea umană.^[3]

Ungaria are un istoric de secete semnificative, care au avut efecte catastrofale în mai multe rânduri. În primii ani ai secolului XXI, a existat o lungă perioadă de secetă. Anul 2003 merită o mențiune specială. În acel an, precipitațiile minime au fost însoțite de temperaturi ridicate: numărul mediu de zile cu temperaturi maxime de peste 30 de grade Celsius a fost de 45, depășind recordurile anterioare. S-a estimat că seceta a provocat pierderi agricole de 50-55 de miliarde HUF în acest an.^[4]

În iulie 2022, Serviciul Național de Meteorologie al Ungariei a raportat că seceta afectează o mare parte a țării, afirmând că secetele devin tot mai frecvente din cauza verilor mai calde și a valurilor de căldură mai intense. Situația era mai gravă în Marea Câmpie Centrală și în regiunile de la est de râul Tisza. Clima Ungariei se caracterizează prin secete ocazionale, deși în ultimele decenii verile au devenit mult mai călduroase, iar valurile de căldură mai frecvente și mai intense.^[5] În special, anul 2021 a fost deja mai secetos decât media, dar primele șapte luni ale anului 2022 s-au adăugat la deficit. Zece din cele 12 direcții de gestionare a apei din țară au intrat în alertă de deficit de apă. Cu toate acestea, cererea crescută de apă a putut fi satisfăcută de cantitatea de apă care fusese stocată anterior.^[6]

Nevoia de apă proaspătă

În viitorul previzibil, se preconizează că consumul de apă în industrie și în municipalități va rămâne relativ constant. Industria agricolă constituie gâtul de gâtuire. Ca urmare a infrastructurii de irigații existente, învechite, destinate marilor ferme de stat, a necesității de a trece de la structura actuală a parcelelor mici la ferme de dimensiuni medii și a impactului admiterii în UE, există numeroase incertitudini în această regiune. Nevoia de irigații va crește în mod incontestabil, în special în valea Tisei, unde disponibilitatea depinde în mare măsură de aplicațiile externe, iar consecințele schimbărilor climatice reprezintă un risc considerabil. Răspunsul ar trebui să se bazeze pe o varietate de instrumente dure și moi, cum ar fi stabilirea prețurilor, planificarea cu țările vecine și viitoarea construcție în cooperare a rezervoarelor în țările din amonte, pentru a face față evenimentelor extreme.^[7]

Potrivit UE, direcțiile politice viitoare care trebuie urmate sunt următoarele:^[8]

• Stabilirea unui preț adecvat pentru apă;
• Alocarea mai eficientă a fondurilor pentru apă și pentru proiectele legate de apă: Îmbunătățirea planificării utilizării terenurilor și finanțarea conservării apei;
• Îmbunătățirea gestionării riscurilor de secetă: Elaborarea de strategii de gestionare a riscurilor de secetă, înființarea unui observator al secetei și a unui sistem de avertizare timpurie și maximizarea utilizării Fondului de solidaritate al UE și a Mecanismului european de protecție civilă;
• Luarea în considerare a unei infrastructuri suplimentare pentru aprovizionarea cu apă;
• promovarea tehnologiilor și metodelor de economisire a apei;
• Promovarea creării unei culturi de conservare a apei în întreaga Europă; și
• Îmbunătățirea cunoștințelor și a colectării de date: Un sistem european de informații privind deficitul de apă și seceta, precum și perspectivele de cercetare și dezvoltare.

Utilizând Scorecard on Equitable Access to Water and Sanitation, Ungaria a examinat accesul echitabil la apă potabilă curată și la canalizare în 2016. Procentul de racordare la serviciul public de alimentare cu apă potabilă a atins nivelul maxim viabil din punct de vedere economic, 95 %, în timp ce rata de racordare la canalizare centralizată a urcat la 82,8 %.^[9]

Planificarea siguranței apei este o cerință legală pentru toate sursele de apă potabilă; punerea sa în aplicare a fost extinsă pentru a include sursele mai mici în ultimul deceniu. Până la sfârșitul anului 2018, aproape toate sursele publice de apă (1.500) erau guvernate de un plan de siguranță a apei. Pe baza lecțiilor învățate de la punerea în aplicare a cerinței legislative, au fost emise noi instrucțiuni pentru stabilirea și evaluarea planurilor de siguranță a apei.

Investițiile finalizate în marile aglomerări au crescut numărul de conexiuni, au redus practic la zero cantitatea de deversare a apelor uzate netratate și au contribuit la implementarea unor practici de gestionare sănătoase. Acolo unde epurarea apelor uzate de utilitate publică nu este posibilă din punct de vedere economic, sunt propuse sisteme descentralizate care utilizează tehnologii responsabile din punct de vedere ecologic și eficiente din punct de vedere al costurilor. Conservarea resurselor de apă potabilă este o responsabilitate care va continua și în următoarele trei decenii.

Evoluții viitoare

Gestionarea apei în Ungaria este supusă unei dezvoltări continue. Adoptat prin Hotărârea de Guvern 1242/2022 la 28 aprilie, Planul de gestionare a bazinelor hidrografice din Ungaria actualizat^[10] oferă o imagine și mai clară a stării chimice și biologice a corpurilor de apă de suprafață și a stării cantitative și calitative a apelor subterane. Pe baza principalelor probleme de gestionare a apei identificate anterior, RBMP3 descrie acțiunile și intervențiile necesare pentru a îndeplini obiectivele Directivei-cadru privind apa. Una dintre aceste abordări este curățarea locurilor poluate identificate. Obiectivele strategice includ consolidarea retenției apei și crearea unui management integrat al apelor municipale în conformitate cu Directiva-cadru privind apa.^[11]

Înțelegerea publicului cu privire la calitatea apei și la preocupările legate de apă a crescut foarte mult. Primul plan de acțiune privind schimbările climatice include obiective de gestionare a apei care se referă la regiunea prioritară națională de adaptare. Co-liderarea a două domenii de program – AP3 privind apa, canalizarea și igiena instituțională împreună cu Georgia și Moldova și AP6 privind accesul echitabil la apă și canalizare împreună cu Franța^[12] – Ungaria a participat, de asemenea, la nivel internațional la executarea Programului de lucru 2020-2022 în cadrul protocolului.

După cel de-al treilea Summit al apei din 2019, la Budapesta a avut loc expoziția și summitul Planet Budapest Sustainability Expo and Summit, unde colaborarea internațională în domeniul apei a fost, de asemenea, un obiectiv major. Ungaria joacă, de asemenea, un rol-cheie în promovarea și sprijinirea lansării la nivel mondial a Convenției privind apa, prin participarea activă la conducerea și la grupul operativ al convenției. Pe lângă Filipine, Ungaria a fondat Grupul de prieteni al ONU în sprijinul apei, al canalizării și al igienei (WASH) în unitățile sanitare.^[13]

Din 2011, Ungaria este coordonatorul coordonator al domeniului prioritar al EUDSR privind calitatea apei și problemele de mediu, care cuprinde 14 națiuni din bazinul hidrografic al Dunării. În această calitate, Ungaria inițiază și participă la o serie de proiecte internaționale.^[14]

IDC2025 al Ungariei^[15] a Ungariei subliniază importanța participării sectorului privat, atât în ceea ce privește acoperirea deficitului financiar pentru dezvoltarea infrastructurii, cât și în ceea ce privește aducerea de cunoștințe la masă. Este demn de remarcat faptul că Ungaria are un avantaj comparativ în domeniile evidențiate în strategie. Printre acestea se numără apa și canalizarea, sănătatea, mediul, tehnologia informației și educația. Ungaria furnizează echipamente partenerilor de dezvoltare, precum și expertiză prin intermediul formării în domeniul consolidării capacităților.

În acest context, Ungaria a pus în aplicare mai multe inițiative de dezvoltare legate de apă în 2020 – unele chiar experimentale – după cum urmează:

• Ca parte a programului de dezvoltare cuprinzător de 19,6 milioane USD în Uganda, un proiect inovator de gestionare a apei în valoare de 1,3 milioane USD a fost implementat în așezarea de refugiați Rwamanja. Inițiativa a permis accesul la apă potabilă pentru trei școli din așezarea de refugiați Rwamanja.
• Ungaria a lansat recent două inițiative inovatoare de gestionare a apei, care au furnizat sisteme mobile de purificare a apei în Tunisia (în valoare de 111,83 mii USD) și în Kârgâzstan (în valoare de 84 000 USD).
• În perioada 2017-21, Ungaria a lansat un plan de dezvoltare sofisticat, cu o cheltuială totală de 1,6 milioane USD, pentru a sprijini persoanele strămutate intern în Irak. Ca parte a planului, Ungaria a reabilitat infrastructura de apă din șapte municipalități și a reabilitat un canal de irigații în Valea Nahla. Ungaria a furnizat, de asemenea, un sistem maghiar de purificare a apei care asigură 200 de metri cubi de apă potabilă pe zi.

Referințe

1. https://unfccc.int/ ↑
2. https://sustainabledevelopment.un.org/index.php?page=view&type=30022&nr=622&menu=3170 ↑
3. Somlyódy, L. și Z. Simonffy, 2004. L’eau en Hongrie : avec une tradition et des problèmes uniques à l’UE. Begegnungen, Schriftenreihe des Europa Institutes Budapest, Band 25 : 127-145. ↑
4. Farago, T., Lang, I. et L. Csete, 2010. Changement climatique et Hongrie: atténuer les risques et se préparer aux impacts. Rapport du projet VAHAVA, 124 pp. ↑
5. https://www.reuters.com/world/europe/i-want-breed-horses-not-camels-hungarian-farmers-battle-historic-drought-2022-07-28/ ↑
6. https://hungarytoday.hu/severe-drought-not-seen-in-over-120-years/ ↑
7. Somlyódy, L. și Z. Simonffy, 2004. Water in Hungary: with Tradition and Unique Problems to the EU (Apa în Ungaria: cu tradiție și probleme unice pentru UE). Begegnungen, Schriftenreihe des Europa Institutes Budapest, Band 25: 127-145. ↑
8. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A52007DC0354 ↑
9. https://unece.org/sites/default/files/2022-09/Hungary_summary_report_5th_cycle_31Aug2022_ENG.pdf ↑
10. https://www.icpdr.org/main/sites/default/files/nodes/documents/updated_itrbmp_2019.pdf ↑
11. https://water.europa.eu/freshwater/europe-freshwater/water-framework-directive ↑
12. https://cultureandtourism.danube-region.eu/danube-strategy/priority-areas-of-the-strategy/ ↑
13. https://www.unwater.org/news/launch-%E2%80%98un-group-friends-support-wash-health-care-facilities%E2%80%99 ↑
14. https://danube-region.eu/ ↑
15. https://nefe.kormany.hu/download/8/2f/92000/NEFE2025_summary_en.pdf ↑