3.în 2016, 6% din PIB-ul Slovaciei și 3,9% din forța de muncă au fost dedicate agriculturii. Exploatațiile agricole de mari dimensiuni reprezintă o caracteristică definitorie a sectorului agricol; dimensiunea medie a exploatațiilor agricole din Slovacia este de 77,5 hectare, în comparație cu media UE de 14,4 ha. Slovacia are terenuri agricole care acoperă mai mult de 40% din teritoriul țării. Sfecla de zahăr, cartofii, grâul, orzul, fructele, produsele forestiere, porumbul, porcii, bovinele, păsările de curte și ovinele sunt principalele produse agricole. Producția de malț și de bere sunt alte două industrii agricole importante în Slovacia.
Lipsa tinerilor interesați de agricultură este principalul obstacol cu care se confruntă agricultura țării. Investițiile lipsesc, de asemenea, în sectorul cercetării și dezvoltării. Slovacia are unul dintre cele mai mici bugete pentru știință din Europa, cheltuind doar aproximativ 0,7% din PIB pentru cercetare și dezvoltare. Industria agroalimentară din Slovacia are nevoie de asistență fundamentală și de stimulente financiare pentru a încuraja fermierii să rămână în afaceri prin îmbunătățirea ecosistemelor agricole.
Piața agricolă din Slovenia – Ce o face o națiune bogată din punct de vedere agricol?
În ceea ce privește diversitatea și stabilitatea peisajului, epoca țărănească, caracterizată de gestionarea globală la scară mică și de producerea de structuri peisagistice mozaicate, a produs cele mai valoroase structuri peisagistice.
Cultivarea strugurilor și fabricarea vinului sunt activitățile dominante în zonele viticole. Regiunile de vinifere din Slovacia servesc drept graniță nordică a vastei regiuni viticole din sudul Europei centrale. Indiferent de relief, vița-de-vie este cultivată pe cele mai calde versanți. Cele mai vechi înregistrări datează cultivarea viței de vie în secolele al VII-lea și al VIII-lea î.Hr. Între 1990 și 2021, suprafața totală de viță-de-vie a scăzut cu 24,1%, în timp ce producția de vin a scăzut cu aproximativ 40%. Vița de vie tradițională în blocuri mici este deosebit de vulnerabilă. Podgoriile tradiționale au fost afectate în mod semnificativ de colectivizarea și intensificarea agriculturii, deoarece multe dintre podgoriile în blocuri mici au fost înlocuite cu podgorii în blocuri mari, adesea cu terase extinse, care erau mai simplu de cultivat din punct de vedere tehnic.
Deoarece peisajele tradiționale de pajiști și pășuni nu au fost afectate în mod semnificativ de activitatea umană în secolul precedent, caracterul lor colonial clasic valah a fost păstrat, de obicei în locații îndepărtate sau inaccesibile, cu o infrastructură redusă sau inexistentă. Deoarece aceste peisaje agricole străvechi acoperă în prezent doar o suprafață mică și sunt amenințate continuu de activitatea umană, trebuie să li se acorde mai multă atenție. Cel mai răspândit tip de peisaj agricol tradițional (care acoperă 6,3 % din teritoriul Slovaciei) este cel cu comunități dispersate, urmat de peisajele de pajiști și pășuni (5 %) și de peisaj viticol (care reprezintă mai puțin de 1 % din teritoriul Slovaciei).
Piața agricolă din Slovacia – Când sectorul agricol a început să semene cu ceea ce este acum
epoca democrației care a urmat Revoluției de catifea, în timpul căreia s-a reușit tranziția de la o economie de piață la una guvernamentală. Trecerea de la o economie centralizată la o economie de piață a avut atât beneficii, cât și dezavantaje. Capacitatea fermierilor slovaci de a concura a fost îngreunată de prăbușirea vechilor piețe, de o piață funciară subdezvoltată și de o creștere mai rapidă a prețurilor inputurilor decât a prețurilor producției în agricultură. Ca urmare, cooperativele care fuseseră destul de eficiente și de succes în trecut au început să se destrame. Din cauza cerințelor ridicate de forță de muncă și a incapacității de a concura cu articolele importate din alte țări, industria zootehniei a început inițial să cadă.
Din 1990, numeroase reforme au avut un impact asupra agriculturii slovace, iar aderarea Slovaciei la UE a presupus adoptarea unor angajamente în domeniul reglementărilor de mediu. Au fost urmate constrângerile ecologice și de mediu, ceea ce a dus la o scădere a utilizării de substanțe chimice și utilaje și, în consecință, la o povară mai mică asupra diferitelor elemente ale peisajului. Numărul de îngrășăminte industriale utilizate în agricultură a fost redus semnificativ, deoarece intensificarea a scăzut. Utilizarea pesticidelor a atins un vârf în 1980, cu 19 016 tone, dar până în 1993 a scăzut la 3 904,5 tone, ceea ce reprezintă o scădere de 79,5 la sută.
Deoarece cooperativele agricole erau adesea singura sursă de venit și de locuri de muncă în zonele rurale, prăbușirea exploatațiilor agricole a afectat în mod semnificativ fundamentul economic al multor comunități rurale. Odată cu schimbările revoluționare a venit și o rezolvare treptată a litigiilor legate de proprietate. Terenurile au fost retrocedate proprietarilor inițiali, mulți dintre aceștia nu mai erau interesați să le cultive sau nu mai dispuneau de resursele tehnice, financiare sau umane necesare. Extinderea terenurilor forestiere a fost rezultatul faptului că unele dintre terenurile mai puțin productive și greu accesibile au rămas necultivate și abandonate.
Modificarea structurii culturilor cultivate a fost un alt indiciu al pieței libere. Capacitatea fermierilor slovaci de a concura pe piață a fost îngreunată de pierderea piețelor convenționale, de un comerț funciar subdezvoltat și de faptul că prețurile inputurilor au crescut mai repede decât prețurile producției. Structurile culturilor au început să se diversifice, punând accentul pe cele care erau profitabile pe piață. Pe lângă cereale, în prezent se cultivă în principal culturi energetice, inclusiv floarea-soarelui, porumb, rapiță și altele. Terenurile cultivate cu plante energetice s-au extins cu peste 200%. Comparativ cu 1990, suprafața cultivată cu cereale a scăzut ușor cu 5%. Cultivarea cartofilor, a sfeclei de zahăr și a furajelor a înregistrat cea mai mare reducere. Culturile energetice pot reprezenta o amenințare pentru elementele individuale ale peisajului, precum și pentru ecosistemele naturale, dacă sunt cultivate fără o reglementare adecvată. Terenurile arabile pe scară largă continuă să domine structura peisajului, deși utilizarea acestora a evoluat pentru a satisface valorile de piață pentru diferite culturi.
Piața agricolă din Slovacia – cum se prezintă în prezent
Slovacia a importat produse alimentare, fructe de mare și produse forestiere în valoare de 5,35 miliarde USD în 2018, în timp ce a exportat 3,33 miliarde USD. Republica Cehă, Polonia și Germania sunt principalii parteneri comerciali ai Slovaciei în sectorul agricol.
Slovacia a importat produse alimentare și agricole din Statele Unite în valoare totală de 11,3 milioane USD în 2018, o creștere de 10% față de 10,3 milioane USD în 2017. Datele oficiale privind importurile exclud transbordările considerabile și în expansiune de bunuri americane din alte națiuni ale UE.
Cele mai promițătoare exporturi agricole din Statele Unite includ bunuri de consum, inclusiv pește și fructe de mare, băuturi spirtoase distilate și fructe cu coajă lemnoasă, în special migdale. Industria de prelucrare a alimentelor este principalul utilizator al preparatelor alimentare americane. Actuala administrație lucrează pentru a obține desemnarea de țară fără OMG-uri și un nou sistem național de etichetare a produselor alimentare cu ajutorul ONG-urilor.
Inițiativele de ecologizare și sprijinul pentru agricultura ecologică, care este considerabil mai atentă la protecția naturii, a resurselor naturale și a mediului, se bucură în prezent de o atenție sporită. Agricultura ecologică a înregistrat o tendință favorabilă pe termen lung (1993-2020), cu o creștere de 11,45 %. Unul dintre obiectivele principale ale Strategiei de mediu 2030 a RS în domeniul gestionării durabile a terenurilor este creșterea ponderii agriculturii ecologice la cel puțin 13,5 la sută până în 2030. Strategia “De la fermă la furculiță” a Comisiei Europene prezintă obiectivele organizației pentru transformarea sistemului alimentar al UE într-unul mai sănătos și mai durabil. Până în 2030, 25% din totalul terenurilor agricole ar trebui să fie utilizate pentru agricultura ecologică.
Bibliografie:
- Zita Izakovičová, Jana Špulerová și Andrej Raniak, “The Development of the Slovak Agricultural Landscape in a Changing World” 25 mai 2022, Sec.Agroecology and Ecosystem Services.
- “Slovacia – Sectoare agricole” – https://www.privacyshield.gov/article?id=Slovakia-Agricultural-Sectors
- Fișă statistică – Slovacia – iunie 2021 – https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/food-farming-fisheries/farming/documents/agri-statistical-factsheet-sk_en.pdf
