Un articol de Henrique Horta, specialist în Europa de Est.
NATO definește o amenințare hibridă ca fiind una “care combină activități convenționale, neregulate și asimetrice în timp și spațiu” Amenințările hibride nu invocă o anumită secvență de evenimente. Ele sunt activități coordonate care vizează cele mai slabe puncte sistemice ale statelor și instituțiilor democratice, urmărind să atingă obiective strategice care să le facă țintele mai vulnerabile.
Încă de la10 iunie, sute de migranți irakieni au exercitat deja presiuni asupra autorităților lituaniene, obligându-le să construiască tabere pentru acești noi sosiți, care au trecut prin Belarus. Numărul de zboruri din Bagdad către Minsk s-a dublat în iunie (de la 2 la 4 pe săptămână), deoarece pe aeroportul din Minsk nimeni nu-i verifică pe irakienii care au făcut rezervări la o anumită companie de stat, aceștia obțin automat vize de intrare.
Studenții din Orientul Mijlociu din Belarus spun că tot mai multe persoane din Irak și Siria devin conștiente de acest nou sistem și plănuiesc să ajungă în Uniunea Europeană prin Belarus.
În cadrul celeide-a 24-a ședințe de informare din luna mai, Ursula Von der Leyen, comisarul Uniunii Europene, a promis un “răspuns foarte ferm” pentru Belarus. Miza a fost interceptarea unui avion care tranzita teritoriul belarus și care îl transporta pe jurnalistul disident (pentru regim) Roman Protasevici. Într-o declarație foarte normativă și consecventă, Ursula von der Leyen a promis, de asemenea, un “pachet economic și de investiții de 3 miliarde de euro, gata să fie pus în aplicare pentru Belarus, atunci când va deveni democratic”.
UE a impus, de asemenea, sancțiuni economice pentru a-i aduce la respect pe oficialii belaruși, în mod nominal, interzicerea vânzării către orice persoană din Belarus a “echipamentelor, tehnologiilor sau programelor informatice destinate în primul rând monitorizării sau interceptării internetului și a comunicațiilor telefonice, precum și a bunurilor și tehnologiilor cu dublă utilizare pentru uz militar și către anumite persoane, entități sau organisme din Belarus”. Comerțul cu produse petroliere, clorură de potasiu (“potasă”) și bunuri utilizate pentru producția sau fabricarea produselor din tutun este restricționat”. În plus, accesul la piețele de capital din UE a fost, de asemenea, restricționat.
Ca represalii, Lukașenko a avertizat Europa: ‘ Noi opream migranții și drogurile – acum [va trebui] să le prindeți și să le mâncați singuri‘ În loc să ‘oprească migranții’, Lukașenko a întors un comutator. Frontierele externe estice ale UE, care vedeau doar aproximativ 1500 de migranți în fiecare an, au început brusc să vadă sute de imigranți din Orientul Mijlociu sosind la ușa Lituaniei.
O soluție comună
Această practică a devenit aproape un modus operandi de a o folosi ca armă diplomatică pentru a face presiuni asupra UE sau asupra unora dintre statele sale membre să cedeze în fața cererilor formulate de state autocrate și de rivali geopolitici. Aceeași tendință a putut fi observată în luna mai, când autoritățile marocane și-au mințit proprii cetățeni, inclusiv copii mici, spunând că fotbalistul Cristiano Ronaldo juca în enclava spaniolă, nord-africană, Ceuta, precum și sfătuindu-i pe adulți să vină la Ceuta, provocând o criză de frontieră fără precedent pe care Spania nu a mai văzut-o niciodată.
În cazul crizei dintre Spania și Maroc a fost cazul unui lider al Polisario (separatist pro Sahara Occidentală) care a fost tratat medical la Madrid. Statele autocratice nu se tem să joace în afara “regulilor” pentru a obține ceea ce doresc, ceea ce provoacă o dilemă în UE: fie devin așa-numita “Fortăreață Europa” cu o politică mai strictă față de solicitanții de azil și migranți, fie continuă să primească un flux nesfârșit de persoane, punând presiune asupra resurselor limitate ale statelor europene și stârnind furia populațiilor locale spre populism și o UE mai fragmentată.
Cu toate acestea, răspunsul în criza de la frontiera dintre Lituania și Belarus a fost deja decis: după ce autoritățile lituaniene au ridicat câteva tabere pentru solicitanții de azil, au decis că situația nu poate continua la infinit și au început să construiască un gard de-a lungul frontierei sale estice. Începând cu luna octombrie, gardul este aproape gata .
Potrivit The Baltic Times, un caz penal împotriva unui cetățean irakian care a intrat ilegal în Lituania din Belarus la începutul acestui an a fost trimis în instanță sub acuzația de posesie de pornografie infantilă. Joi,7 octombrie , Parchetul a anunțat că au fost descoperite înregistrări pornografice cu minori în rolul principal pe telefonul unui cetățean irakian în vârstă de 22 de ani. Individul, care a trecut ilegal frontiera dintre Lituania și Belarus, a fost reținut de polițiștii de frontieră lituanieni la sfârșitul lunii iulie în zona Svencionys. Aceasta este o dovadă că regimul Lukașenko nu organizează niciun filtru de migranți, deoarece o astfel de infracțiune odioasă ar fi dus, într-o situație normală, la refuzul sosirii pe aeroporturile din Belarus.
O dezbatere intensă în UE
Fortăreața Europa devine deja o realitate (dacă nu era deja una). Anul acesta, Grecia a anunțat că construiește un gard de oțel de 40 de kilometri și de peste cinci metri înălțime în zonele umede din nord-estul Evros, frontiera fluvială a Greciei cu Turcia, iar deja în 2015, Bulgaria a avut un gard ridicat și la granița cu Turcia. Același lucru este valabil și pentru enclavele spaniole din Africa de Nord, Ceuta și Melilla. În enclavele spaniole au fost deja ridicate garduri, iar partidul național-populist local a cerut chiar ridicarea unui zid, în fața amenințărilor de securitate cu care s-au confruntat orașele în luna mai a acestui an.
Însăși Comisia Europeană a propus anul trecut ca bugetul Frontex să fie majorat la 11 miliarde de euro pentru a crea un corp permanent de 10.000 de polițiști de frontieră, pentru a-și moderniza forța operativă și pentru noi echipamente pentru perioada 2021-2027, luând foarte în serios securitatea frontierelor cu frontierele sale externe.
Revenind din nou la Lituania, este clar că bunăvoința și extinderea excesivă a legilor privind solicitanții de azil ale statelor membre ale Uniunii Europene se întorc împotriva lor. Uniunea Europeană, pentru a-și promova agenda normativă privind statul de drept, democrația și drepturile omului în politica lor de vecinătate, cum ar fi cazul Belarusului, se confruntă cu provocări serioase din cauza politicii sale foarte deschise față de solicitanții de azil.
În cele din urmă, UE va trebui să aleagă: să continue să promoveze drepturile omului și democrația în vecinătate, în detrimentul propriilor sale legi privind solicitanții de azil și drepturile omului (fortăreața Europa) sau să continue să fie șantajată de proprii săi vecini cu migrația ca armă, de fiecare dată când aceste state cer ceva de la Europa, cum a fost cazul Greciei împotriva Turciei, al Spaniei împotriva Marocului și acum al Lituaniei împotriva Belarusului.
În pofida unor reacții de respingere, unii oficiali europeni au înțeles deja că securitatea frontierelor va fi esențială pentru stabilitate, pentru ca UE să nu fie șantajată sau constrânsă atunci când dorește să impună sancțiuni, pentru a continua să aibă o agendă normativă împotriva regimurilor ostile pe ușa sa din spate, așa cum s-a întâmplat cu Marocul în sud și acum cu Belarusul în est.
Sancțiunile împotriva lui Lukașenko au deteriorat relațiile dintre UE și regimul belarus, alături de o serie de alte incidente din ultimul an, cum ar fi aterizarea forțată a unui zbor Ryanair la Minsk și arestarea ulterioară a unui jurnalist aflat în avion.
Într-un interviu acordat ziarului Financial Times, Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, a declarat că Lukașenko “folosește ființe umane într-un act de agresiune”
În timpul unei conferințe de presă de opt ore în luna august, care a marcat un an de la realegerea sa în funcția de președinte, Lukașenko a negat că folosește migrația ca armă.
“Migrația ilegală: nu, nu șantajăm pe nimeni, nu amenințăm pe nimeni. Pur și simplu ne puneți în condiții, astfel încât trebuie să reacționăm, iar noi reacționăm”, a declarat Lukașenko, adăugând că nu are aceleași resurse ca Rusia, China sau Uniunea Europeană.
Reprezentanții Belarusului sunt foarte conștienți de poziția UE și doresc să crească presiunea : Camera Reprezentanților din Belarus, camera inferioară a parlamentului belarus, a adoptat o măsură de suspendare a acordului de readmisie Belarus-UE.
“Deputații au adoptat un proiect de lege al Republicii Belarus prin care suspendă acordul dintre Republica Belarus și Uniunea Europeană pentru readmisia celor care se află fără permisiune”, a anunțat luni Camera Reprezentanților prin intermediul Telegram. Acest lucru blochează de facto orice revenire a persoanelor aflate în situație ilegală în Belarus.
O susținere venită din toată Europa
Lituania a început vineri,9 iulie, să ridice un gard de-a lungul frontierei sale cu Belarus pentru a descuraja intrarea migranților din țări terțe, la o săptămână după ce Vilnius a declarat starea de urgență pentru a face față unei creșteri puternice a fluxurilor migratorii. Sprijinul vine din întreaga Europă: la începutul lunii septembrie, guvernul ceh a promis, de asemenea, ajutor financiar Lituaniei pentru a ajuta statul baltic să construiască un gard de-a lungul frontierei sale estice. gardul va fi format din două straturi de sârmă ghimpată și va acoperi 550 de kilometri, mai mult decât lungimea frontierei cu Belarus (502 kilometri). Ridicarea barierei va costa 41 de milioane de euro, potrivit ministrului lituanian de interne, Agne Bilotaite.
În ceea ce privește știrile mai recente, Kaunas, al doilea oraș ca mărime din Lituania, va găzdui vineri,15 octombrie, o reuniune informală a prim-miniștrilor Lituaniei, Letoniei și Estoniei.
Ingrida Simonyte, prim-ministrul Lituaniei și președinta Consiliului de Miniștri Baltici din acest an, le-a cerut deja omologilor săi leton și estonian, Krisjanis Karins și Kaja Kallas, să viziteze Kaunas, unul dintre cele trei orașe care concurează pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2022.
“În timpul întâlnirii, prim-miniștrii vor face schimb de cele mai recente informații și experiențe în gestionarea pandemiei Covid-19, precum și vor discuta despre preocupările regionale în materie de securitate și despre provocările pe care le ridică un atac hibrid desfășurat de regimul belarus cu ajutorul migrației ilegale“, a precizat guvernul într-un comunicat de presă.
Sprijinul vine și din partea statelor din apropiere : “Situația de la frontiera belarusă nu este o criză a migranților, ci un atac hibrid sistematic și organizat, desfășurat de regimul președintelui belarus Alexander Lukașenko”, a declarat Inese Libina-Egnere (Unitate, PPE) , vicepreședinte al Saeima și șef al delegației letone la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), în cadrul unei discuții a șefilor delegațiilor naționale la APCE.
Libina-Egnere a subliniat că acesta nu este doar un atac la adresa Letoniei, Lituaniei și Poloniei, ci și la adresa Uniunii Europene (UE) și a idealurilor blocului în general, a informat LETA prin serviciul de presă al Saeima. În plus, legiuitorul leton a declarat că ceea ce se întâmplă la granița cu Belarus este un caz de crimă organizată – trafic de persoane.
Într-o opinie publicată pe site-ul Politico EU, deputatul leton Marija Golubeva , liderul grupului parlamentar Development/For! Saeima (centru stânga – Renew Europe) a declarat
“Cel mai important test pentru orice țară care se confruntă cu o astfel de amenințare este capacitatea sa de a reacționa rapid. Când vine vorba de migrație, este bine cunoscut faptul că țările membre ale UE au posibilități limitate de a-i împinge pur și simplu sau de a-i forța să se întoarcă pe cei care le trec ilegal granițele. Iar Belarus a știut acest lucru, deoarece a organizat și a direcționat un flux de migranți către frontiera estică a UE.
Marija Golubeva, ministru de interne, deputat și ministru al Dezvoltării/For! Saeima (Renew Europe)
Prin urmare, reacția rapidă a Letoniei și Lituaniei de a declara starea de urgență în zonele de frontieră a fost un pas necesar și îndrăzneț pentru a păzi frontiera externă a UE. Declarația reprezintă un mesaj clar atât pentru Belarus, cât și pentru potențialii migranți ilegali, că țările UE nu vor permite trecerea ilegală și necontrolată a frontierelor lor.”
Perspective similare în Polonia
Potrivit Reuters, executivul UE a solicitat vineri,24 septembrie, Varșoviei să permită accesul personalului Frontex la frontiera dintre Polonia și Belarus. Permiterea polițiștilor de frontieră de la forța comună de frontieră a UE Frontex a fost descrisă ca fiind un “concept foarte frumos” de către purtătorul de cuvânt.
Cu toate acestea, Polonia, care are una dintre cele mai mari unități de polițiști de frontieră din Europa, a declarat că gestionează situația și nu a cerut Frontex să trimită trupe.
Varșovia a declarat stare de urgență de-a lungul frontierei sale cu Belarus – frontiera estică a UE – interzicând jurnaliștilor și activiștilor pentru drepturile omului să asiste la evoluții. 28 septembrie, președintele polonez Andrzej Duda a anunțat că va urmări prelungirea cu 60 de zile a stării de urgență – acordată de atunci – de-a lungul frontierei Poloniei cu Belarus, din cauza unei creșteri bruște a migrației pusă pe seama președintelui belarus Alexander Lukașenko.
Polonia, precum și alte state membre ale Uniunii Europene, Lituania și Letonia, au raportat creșteri dramatice ale numărului de migranți din Afganistan și Irak care încearcă să le treacă granițele, în ceea ce Bruxelles-ul și Varșovia descriu drept o formă de război hibrid menit să pună presiune asupra blocului în legătură cu sancțiunile impuse la Minsk.
“După cum putem vedea, această problemă la graniță este încă prezentă și trebuie să facem tot ce putem pentru a o preveni. Cred că introducerea acestei stări de urgență pentru 60 de zile este justificată”, a declarat Duda în timpul unei conferințe de presă.
Starea de urgență restricționează circulația în zonele afectate, inclusiv pentru mass-media și organizațiile neguvernamentale. Guvernul polonez a anunțat, de asemenea, că va solicita o prelungire a stării de urgență, în conformitate cu Constituția. Parlamentul trebuie să dea permisiunea finală după ce președintele va da undă verde.
Polonia a declarat starea de urgență la începutul lunii septembrie, dar guvernul său a fost criticat de activiștii pentru drepturile omului pentru modul în care tratează migranții la frontieră.
Ministrul polonez de interne, Mariusz Kaminski, a anunțat luni,27 septembrie, că au fost descoperite informații de susținere a extremismului islamist pe telefoanele refugiaților care au trecut granița țării.
În timpul crizei migrației din Europa din 2015, liderul PiS, Jaroslaw Kaczynski, a avertizat că refugiații din Orientul Mijlociu vor aduce boală și paraziți în Polonia.
Blue Europe consideră că UE trebuie să își protejeze eficient frontierele externe și să împiedice orice trecere ilegală a frontierei. Urmărind îndeaproape situația migratorie și de securitate, UE ar trebui să dezvolte noi instrumente pentru a descuraja și a acționa împotriva încercărilor de a instrumentaliza migrația ilegală, dar și pentru a bloca în mod direct migrația ilegală, atât în prezent, cât și în viitor.
