Skip to main content

Economia poloneză se află încă în urma altor țări europene în ceea ce privește implementarea Industriei 4.0. Guvernul polonez a devenit din ce în ce mai conștient de importanța fundamentală a modernizării industriei sale pentru a asigura sustenabilitatea economică a acesteia. A avea o industrie competitivă este de o importanță capitală pentru orice țară, în ceea ce privește investițiile străine, crearea de locuri de muncă și chiar independența economică, motiv pentru care această problemă a devenit una dintre prioritățile de top ale guvernului polonez.

Principalele pericole pentru economia poloneză dacă nu își modernizează industria sunt: 1) marginalizarea, ca urmare a eliminării firmelor poloneze din lanțurile globale de aprovizionare, 2) relocalizarea producției, ca urmare a declinului avantajului comparativ, 3) dezechilibrul pieței muncii, ca urmare a diminuării forței de muncă și 4) exodul creierelor, deoarece modernizarea insuficientă a industriei va duce la lipsa unor posturi bine plătite pentru cele mai talentate persoane poloneze, care vor fi înclinate, în consecință, să lucreze în străinătate. Pentru ca economia poloneză să evite aceste riscuri, au fost identificate tehnologiile-cheie, cum ar fi inteligența artificială și automatizarea, în vederea pregătirii unor platforme la scară largă, a finanțării proiectelor inovatoare, a recompenselor și a ajutorului financiar pentru automatizare și a numeroase alte planuri.

Strategia pentru o dezvoltare responsabilă

Strategia 2020 pentru dezvoltare durabilă (SSD) (cu o perspectivă pentru 2030) a fost adoptată de Consiliul de Miniștri polonez în 2017. SSD definește domenii specifice de dezvoltare a țării și provocările cu care se confruntă economia poloneză. Domeniile de dezvoltare includ reducerea decalajului dintre zonele rurale și urbane prin îmbunătățirea infrastructurilor din regiunile rurale (p.12), dar și domenii legate concret de implementarea Industriei 4.0, cum ar fi digitalizarea, inclusiv amenințările legate de aceasta, cum ar fi posibilele pierderi de locuri de muncă (p.4). Această inițiativă arată dorința guvernului de a aborda problema decalajului infrastructural și tehnologic dintre, în primul rând, alte țări europene și Polonia, dar și dintre regiunile poloneze în sine. Tranziția globală a unei industrii necesită numeroși factori, iar calitatea infrastructurilor generale ale unei țări este de o importanță majoră pentru a lansa procesul de tranziție.

Platforma industriei viitorului

Unul dintre principalele planuri lansate de guvernul polonez pentru a aborda întârzierea Poloniei în implementarea Industriei 4.0 este “Platforma Przemysłu Przyszłości” (Platforma Industriei viitorului). Această platformă a fost creată pentru a consolida competențele și competitivitatea întreprinderilor care își desfășoară activitatea în Polonia, sprijinind transformarea lor în Industria 4.0. Congresul Industriei viitorului însoțește antreprenorii în procesul de transformare ecologică și digitală. Se concentrează pe campaniile de sensibilizare, precum și pe transferul de cunoștințe din diferite sectoare, dar și pe formarea cercetătorilor și pe crearea de instrumente care să permită transformarea digitală (Platforma Przemysłu Przyszłości, s.n.).

Această platformă este destinată industriei și este finanțată de stat. Aceste fonduri sunt utilizate pentru a stimula sectorul industrial prin atragerea de noi investitori, precum și pentru a accelera procesul de transformare către Industria 4.0. Aceste fonduri nu sunt destinate doar IMM-urilor, care sunt esențiale pentru transformare, ci și “furnizorilor inovatori din industria 4.0” (Inițiativa pentru industria poloneză 4.0 – Platforma Industriei viitorului, 2018).

În acest scop, au fost puse în acțiune 5 grupuri de lucru, care se concentrează pe:

-Infrastructuri, standarde, infrastructură și specializare în industria inteligentă

-Sprijinirea industriei digitale

-Prelucrarea datelor și software inteligent

-Resursele umane, precum și educația și competențele pentru Industria 4.0

-Cadrul juridic pentru funcționarea Industriei 4.0. (Inițiativa pentru industria poloneză 4.0 – Platforma Industriei Viitorului, 2018).

Matrice SWOT pentru Platforma industriei viitorului

Table, timeline

Description automatically generated

Sursa : https://ati.ec.europa.eu/sites/default/files/2020-06/DTM_Poland%20_vf.pdf p.4

După cum se poate observa în figura 4.14, acest plan prezintă avantajul de a combina măsurile care provin de la guvern cu abordările practice ale întreprinderilor, implicând în același timp toate părțile interesate, ceea ce înseamnă o mai mare cooperare și o eficiență probabil mai mare datorită includerii tuturor părților interesate și a utilizării unor metode practice, ceea ce ar trebui să permită o strategie de digitalizare coerentă. Cu toate acestea, lipsa de conștientizare a producătorilor înșiși, descrisă în capitolul de mai sus, este văzută ca un dezavantaj major.

Rezultatele așteptate de guvernul polonez până în 2030 sunt următoarele:

-Atingerea unei
proporții a investițiilor care să se ridice la 25% din PIB-ul polonez, de la 20,2% ın 2022 (ceicdata.com, 2022)
-Creșterea proporției de cercetare și dezvoltare din PIB la 2% (aceasta este de numai 1,39% în 2022) (Statista, 2022)

Măsuri de relaxare fiscală

Guvernul polonez s-a gândit, de asemenea, la metode de atenuare a taxelor pentru a încuraja producătorii să se convertească la Industrie 4.0. Una dintre acestea este o scutire de taxe pentru atomizarea proceselor lor. Începând cu 2021, antreprenorii pot beneficia de o deducere de 50% din baza de impozitare pentru achiziționarea de roboți, precum și de echipamente, cum ar fi pistele de rulare și rotitoare și accesorii de siguranță, și chiar pentru instruirea angajaților la noile echipamente. Această măsură a fost instituită pentru a crește proporția slabă a Poloniei de 42 de roboți la 10.000 de angajați (Navva.org, 2018).

Echipa de transformare industrială

În 2016, prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a nominalizat o “Echipă de transformare industrială” (Zespół ds. Transformacji Przemysłowej). Obiectivele creării acestei echipe sunt de a dezvolta inițiative care vizează transformarea digitală a economiei, în conformitate cu principiul dezvoltării durabile, precum și de a prezenta propuneri de activități care vizează dezvoltarea digitală a industriei, cu ajutorul experților din cele mai importante companii IT (miir.bip.gov.pl, 2020).

În plus, în cadrul Planului național de refinanțare (Krajowy Plan Odbudowy – KPO), care este un fond de 158,5 miliarde de zloți de la Uniunea Europeană alocat cu obiective precum digitalizarea (20,8% din alocarea fondului).

Agenția poloneză pentru dezvoltarea întreprinderilor (PARP)

Una dintre forțele motrice ale urmăririi implementării Industriei 4.0 în Polonia este Agenția Poloneză pentru Dezvoltarea Întreprinderilor, care se concentrează pe dezvoltarea infrastructurilor, promovarea inovării, îmbunătățirea competențelor și a forței de muncă și cercetarea. Aceasta este finanțată din fonduri UE și oferă ajutor financiar întreprinderilor în procesul de automatizare și digitalizare (PARP, s.n.).

Cercetare și dezvoltare

După ce am discutat unele dintre planurile care au fost puse în aplicare de guvernul polonez și care au ca scop stimularea întreprinderilor pentru a le încuraja individual să își modernizeze lanțurile de producție și care ar putea fi considerate soluții de “urgență” sau pe “termen scurt”, este relevant să discutăm și despre eforturile guvernului de a încuraja urmărirea pe termen lung a inovării prin intermediul ajutorului pentru cercetare și dezvoltare.

Figura 4.15: Cheltuielile interne brute pentru cercetare și dezvoltare (GERD) ca procent din PIB în Polonia în perioada 2000-2020

Chart, line chart

Description automatically generated

Sursa : Statista, 2020

După cum se vede în fıgura 4.15, cheltuielile interne brute pentru cercetare și dezvoltare (GERD) au crescut semnificativ în 20 de ani, trecând de la 0,64% din PIB, la 1,39% în 2022. Unele dintre obiectivele politicii poloneze de cercetare-dezvoltare-inovare sunt transformarea către industria 4.0 (care include cercetarea în domeniul inteligenței artificiale și crearea unei școli de inteligență artificială), formarea în domeniul digitalizării destinată antreprenorilor și sprijinirea start-up-urilor și a noilor tehnologii. Cu toate acestea, după cum s-a menționat anterior, prin proiectul “Future Industry Platform”, guvernul polonez s-a angajat să crească ponderea cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare la 2% din PIB, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă.

Potrivit Administrației Agenției pentru Comerț Internațional, investițiile în inovare din Polonia sunt în valoare de aproximativ 7,6 miliarde de dolari, iar pentru a sprijini acest lucru, au fost înființate peste 300 de centre de cercetare și dezvoltare (Administrația pentru Comerț Internațional, 2022). În plus, din 2014 până în 2020, aproximativ 89.000 de polonezi au primit finanțare pentru inovare și au fost lansate aproximativ 8.000 de proiecte de cercetare și dezvoltare (International Trade Administration, 2022) Din 2021 până în 2027, 76 de miliarde urmează să fie alocate pentru inovare prin finanțări din partea UE (International Trade Administration, 2022).

Pawel Morisson de la Bassetière

Paweł M. de la Bassetière este specializat în cicluri de afaceri și economie antreprenorială: este licențiat în economie, finanțe și afaceri internaționale la Universitatea din Poznan. În prezent, lucrează ca consultant în tehnologie specializat în transformarea digitală și agilă pentru o companie globală de servicii profesionale. Munca sa îl determină să facă aproape zilnic schimburi în poloneză, engleză, franceză, portugheză, italiană și rusă. Conduce comitetul de experți Blue Europe pentru Polonia și Europa Centrală.

×