Digitizarea în țările din Europa Centrală și de Est – Partea 1

DIGITIZAREA ÎN ȚĂRILE DIN EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST: ÎNGRIJORĂRI PRIVIND SECURITATEA, RĂSPUNSURILE SOCIETĂȚILOR ȘI STRATEGIILE GUVERNAMENTALE De Manel Bernadó Arjona

Aprilie 2021 – Acceptat de Comitetul de publicare Blue Europe la 15/05/2021

Pe măsură ce tehnologia crește în complexitate și se încorporează și mai mult în relațiile sociale și economice de toate tipurile, crește expunerea la amenințările cibernetice și, prin urmare, crește și relevanța dezvoltării și implementării constante a unor sisteme adecvate de securitate cibernetică. Acest lucru este valabil în special pentru țările din Europa Centrală și de Est (denumite în continuare “ECE”), a căror capacitate de a face față amenințărilor cibernetice rămâne, în general, sub nivelul celorlaltor state membre ale UE.

Amenințările la adresa securității cibernetice au implicații profunde, de la încălcări ale securității datelor și ransomware, până la atacuri asupra infrastructurii critice. După cum sugerează Directiva NIS, implicațiile acestor amenințări asupra securității naționale impun ca guvernele să își asume un rol de lider în urmărirea unui nivel ridicat de securitate, prin stabilirea unor strategii de securitate cibernetică și menținerea unui set de capacități minime în permanență. Cu toate acestea, chiar și atunci când aceste strategii au fost elaborate în mod eficient, ele nu reușesc să prevină majoritatea atacurilor cibernetice împotriva întreprinderilor și a persoanelor fizice. În această privință, instituțiile guvernamentale nu pot, în practică, să prevină, să monitorizeze și să răspundă singure la atacurile cibernetice împotriva sectorului privat. Astfel, companiile au fost forțate să își asume efortul provocator de a dezvolta și menține sisteme de securitate cibernetică care să respingă și să minimizeze impactul atacurilor cibernetice.

Preocupările legate de securitatea cibernetică cresc în întreaga lume și în toate sectoarele, pe măsură ce frecvența și gravitatea atacurilor continuă să crească. În consecință, industria securității cibernetice a crescut la fel de mult, înregistrând o creștere de o treime (33,83%) în ultimii 3 ani. În termeni absoluți, piața globală -care cuprinde orice mijloace de protecție a sistemelor informatice, a hardware-ului, a rețelei și a datelor împotriva atacurilor cibernetice- a crescut de la 137,64 miliarde de dolari în 2017 la 184,19 miliarde de dolari în 2020. Cu o rată de creștere anuală compusă de 10,2%, se preconizează că va ajunge la 248,26 miliarde de dolari până în 2023, aproape dublându-se în 6 ani (STATISTA 2018).

Conform Indexului de risc cibernetic (NordVPN 2020) elaborat de NordVPN, factori precum o economie cu venituri mai mari, o infrastructură tehnologică avansată și procesul de digitalizare a unei țări, printre altele, contribuie la creșterea vulnerabilității și a expunerii unei țări la atacuri cibernetice și corespund, în mod empiric, unor grade mai ridicate de criminalitate cibernetică.

Această relație ar explica de ce țările din Europa Centrală și de Est nu s-au numărat printre cele mai expuse țări la atacuri cibernetice în ultimele două decenii. Pe măsură ce economiile lor se dezvoltă și se îndreaptă spre digitalizare, acestea vor deveni într-adevăr mai vulnerabile și mai atractive pentru eventualele atacuri cibernetice. Tulburările politice cu țările vecine și apariția războiului hibrid digital sporesc dramatic perspectivele ca țările din Europa Centrală și de Est să fie vizate de atacuri cibernetice sponsorizate de stat (CSIS 2016). Pentru a face față acestui mediu în schimbare, țările ECE ar trebui să își ghideze creșterea economică și procesul de digitalizare prin strategii guvernamentale și corporative adecvate care să prevină, să descurajeze și să contracareze amenințările cibernetice.

Acest articol își propune să ofere o analiză bazată pe date cu privire la procesul de digitalizare progresivă din ultimii ani în țările ECE, să evalueze implicațiile sale în materie de securitate cibernetică și să descrie răspunsurile private și publice întreprinse pentru a aborda problemele de securitate cibernetică în țările ECE.

1. Digitalizarea în țările ECE

La fel ca vecinii lor europeni, țările ECE au adoptat digitalizarea ca factor-cheie pentru creștere. Digitalizarea oferă o oportunitate unică de a depăși provocările economice și de a ieși din criza COVID-19 mai puternici ca niciodată. Eforturile de a dezvolta o infrastructură digitală substanțială, alături de lipsa industriilor tradiționale, pot contribui la impulsionarea creșterii lor naționale individuale și regionale globale în aceste vremuri dificile. Un raport realizat în 2018 de McKinsey a estimat că digitalizarea în țările ECE ar putea adăuga peste 200 de miliarde de dolari la PIB-ul regional până în 2025, iar industria IT ar putea crește și reprezenta până la 16 % din PIB-ul acestora (Digital McKinsey 2018).

În prezent, procesul de digitalizare este angajat ca un termen vag, utilizat pe scară largă, iar realitatea digitalizării progresive este asumată oriunde în lume. Ce se traduce de fapt prin digitalizare în țările ECE și ce implicații presupune aceasta?

Datele publice privind indicatorii relevanți, obținute de la Eurostat și OCDE, oferă o imagine asupra tendinței de creștere a utilizării produselor și serviciilor IT în țările ECE în cadrul corporațiilor, al gospodăriilor și al noilor forme de e-guvernare. Din motive de simplitate și reprezentativitate, acest articol analizează datele din Polonia, Republica Cehă, Ungaria, Slovacia și Lituania. Valorile agregate pentru Uniunea Europeană (fără Regatul Unit) sunt incluse pentru comparație.

Digitalizarea întreprinderilor

Cum au încorporat companiile din țările ECE produse și servicii IT pentru a se adapta la noile realități ale pieței? Au găsit soluții inovatoare la problemele de afaceri? Acest lucru poate fi evaluat în mai multe moduri. Aproximativ jumătate dintre corporațiile din țările ECE utilizează în prezent rețelele sociale pentru a interacționa cu piața, iar jumătate dintre acestea au angajați care folosesc calculatoare cu acces la internet la locul de muncă. Asistăm, de asemenea, la creșterea utilizării software-ului de planificare a resurselor întreprinderii pentru a integra procesele interne pentru practicile de comerț electronic implică o digitalizare profundă și structurală a companiilor.

Majoritatea țărilor ECE analizate aici urmează, în general, o tendință ascendentă similară. Lituania este poziționată în fruntea tuturor graficelor, fiind țara din ECE cu cele mai multe companii digitalizate. Companiile sale au crescut utilizarea computerelor cu acces la internet și a rețelelor sociale cu aproximativ 50% în nouă și, respectiv, cinci ani. Cea mai impresionantă a fost evoluția utilizării de către companiile lituaniene a software-ului ERP, care a crescut cu peste 330% în nouă ani și a poziționat țara peste nivelul agregat al UE.

Lituania este urmată de Republica Cehă și de Slovacia, care au cunoscut parcursuri similare în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor, atingând un anumit grad de paritate cu nivelurile UE în ceea ce privește majoritatea indicatorilor. Cele mai puțin performante țări din ECE dintre cele analizate sunt Polonia și Ungaria, care au început cu cele mai scăzute niveluri de digitalizare, dar care au crescut totuși pe toate fronturile, cu mai multă sau mai puțină intensitate și cu unele excepții.

În general, economiile ECE prezintă semne empirice de digitalizare progresivă, urmând tendința vecinilor lor occidentali de a încorpora în continuare produse și servicii IT în modelele și structura lor de afaceri, precum și în modul în care interacționează cu clienții lor.

*% din corporațiile cu mai mult de 10 angajați, cu excepția sectorului financiar.

Sursa: elaborare proprie pe baza bazei de date Eurostat (EUROSTAT 2021)

Digitizarea în gospodării

Putem măsura digitalizarea la nivel individual, observând măsura în care gospodăriile au acces la computere și la internet și frecvența cu care le utilizează. Indicatori cum ar fi accesul gospodăriilor la internet, abonamentele la bandă largă mobilă sau proporția persoanelor care utilizează calculatoare în fiecare zi servesc acestui scop.

Sursa: elaborare proprie pe baza datelor OCDE (OCDE 2021a) (OCDE 2021b) și a bazei de date Eurostat (EUROSTAT 2021)

În ultimii ani, cea mai mare parte a populației din țările ECE a dobândit acces la internet, trecând de la un interval inițial cuprins între 15 și 30% din populație în 2005, la unul cuprins între 80 și 90% în 2019. Accesul la internet a devenit, prin urmare, o realitate curentă pentru marea majoritate a populației lor.

În plus, numărul persoanelor care utilizează zilnic calculatoare a crescut vertiginos în ultimul deceniu în toate țările ECE analizate și în UE în ansamblu. Cifrele arată cum utilizarea zilnică a PC-urilor aproape s-a dublat în Polonia, Republica Cehă și Lituania. În general, la nivel regional, în ECE, între 60 și 70% din populație utilizează zilnic calculatoare.

De asemenea, utilizarea pe scară largă a telefoanelor inteligente cu acces la internet a favorizat o creștere abruptă a numărului de abonamente de bandă largă mobilă în țările ECE. Prin aceste abonamente se înțeleg abonamentele care permit viteze de transfer de date de peste 256 kbit/secundă, care oferă acces la internet prin HTTP și care au o conexiune de date prin intermediul protocolului de internet (IP). În unele cazuri, aceste abonamente aproape că s-au dublat în ultimii 10 ani: în Lituania, acestea au trecut de la 34 la 61; în Republica Cehă, de la 33 la 66. În alte țări din ECE, cum ar fi Ungaria sau Republica Cehă, acestea s-au înmulțit de zece ori față de nivelurile aproape inexistente din urmă cu un deceniu.

E-Guvernare

Instituțiile publice au intrat, de asemenea, în era digitală prin automatizarea proceselor și prin schimbarea modului în care interacționează cu cetățenii lor. Proporția persoanelor care interacționează cu autoritățile publice prin intermediul internetului a crescut substanțial. Deși în unele țări din ECE, cum ar fi Republica Cehă și Slovacia, s-a înregistrat o scădere a acestui tip de interacțiuni între 2011 și 2013, în prezent mai mult de jumătate din interacțiunile cu autoritățile publice din țările ECE au loc prin intermediul internetului, la niveluri care depășesc nivelul agregat al UE. Singura excepție în acest sens este Polonia, care rămâne în urma vecinilor săi din ECE, deși a crescut cu 50% proporția interacțiunilor cu autoritățile publice online în nouă ani.

În plus, datele relevă o tendință ascendentă în ceea ce privește transmiterea de către cetățenii UE a formularelor cu datele lor personale către autoritățile publice prin intermediul internetului, de la aproximativ 20 % la peste 35 % dintre persoanele care desfășoară această practică. Lituania a depășit performanțele UE, iar Ungaria și Polonia au atins niveluri similare cu cele ale agregatului UE. Republica Cehă este, în această privință, un caz particular: în ciuda faptului că a înregistrat o scădere de la 33% la 7% în perioada 2011-2013, de atunci a respectat nivelul ascendent al regiunii ECE și este acum în sincronie cu colegii săi. Slovacia nu se încadrează, trecând de la 11 % în 2011 la 19 % în 2020.

Sursa: elaborare proprie din baza de date Eurostat (EUROSTAT 2021)

(Continuă în partea 2)