Articol realizat de Traian Băiescu, pentru concursul Blue Europe 2021. Recepția și corectura, Léo Portal
Belgradul a fost declarat orașul cu cel mai mare potențial economic în competiția celor mai mari 100 de orașe din așa-numita regiune a Europei Emergente, iar capitala Serbiei a primit această recunoaștere pentru al doilea an consecutiv.
Regiunea Europa Emergentă include 23 de economii din Europa Centrală, de Est, de Sud-Est și din Caucazul de Sud, dintre care 11 sunt membre ale Uniunii Europene (Estonia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Slovenia).
Emerging Europe este o organizație cu sediul la Londra care are ca scop promovarea potențialului țărilor emergente.
Organizația este condusă de personalități europene proeminente, atât politice, cât și economice – fostul comisar european pentru extindere, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar pentru întreprinderi și industrie Gunter Verheugen, fostul prim-ministru și ministru al economiei din Republica Moldova Ion Sturza, fostul președinte bulgar Rosen Plevneliev, fostul viceprim-ministru și ministru al finanțelor, viceprim-ministru pentru economie și ministru al privatizării din Slovacia Ivan Miklos, secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană și alții.
În acest an, Belgradul s-a clasat pe locul al treilea și la categoria “Pool of Talent”, în timp ce în 2021 se afla pe locul al cincilea.
Juriul, care a decis clasamentul orașelor, este format din peste 100 de experți în investiții străine directe (ISD) la nivel mondial, consilieri în selecția de locații și analiști de locații.
În 2021, aceștia au analizat 100 de orașe din Europa cu o populație de peste 200.000 de locuitori, precum și două capitale din regiune, unde populația este sub 200.000 de locuitori.
Primarul Belgradului, Zoran Radojičić, spune pentru Emerging Europe că succesul orașului poate fi pus pe seama stabilității financiare – atât a Belgradului, cât și a Serbiei.
“Stabilitatea financiară este o bază solidă pentru investiții majore în infrastructură, atât în drumuri, cât și în căi ferate”, spune el.
“Ceea ce am în vedere în mod specific aici este construcția variantei de ocolire a Belgradului, a căii ferate de mare viteză Belgrad – Novi Sad și, nu în ultimul rând, dar nu în ultimul rând, începerea iminentă a lucrărilor de construcție a primei linii de metrou din Belgrad. Toate aceste proiecte ne vor oferi o mobilitate mai rapidă și mai eficientă atât la nivel local în Belgrad, dar și spre Europa și alte părți ale lumii.”
În general, în ediția din acest an a Indexului de percepție a orașelor prietenoase cu mediul de afaceri, Belgradul se află pe locul 9, ceea ce reprezintă un progres impresionant în clasament față de anul 2020, când capitala sârbă ocupa poziția 24.
În plus, Belgradul este recunoscut și ca un oraș cu o bună calitate a vieții, deoarece se află pe locul 4 în cadrul categoriei Calitatea vieții, după orașe precum Budapesta, Ljubljana și Praga, care ocupă primul loc.
Acest rezultat este doar o altă confirmare a cât de mult și-a îmbunătățit Serbia climatul de afaceri și cât de mult toate reformele pe care guvernul Republicii Serbia le implementează nu trec neobservate în lume.
Este de așteptat ca astfel de recunoașteri să contribuie în mare măsură la atragerea suplimentară a investitorilor străini, având în vedere că astfel de referințe reprezintă un factor important în decizia lor privind potențialele investiții.
Redresarea economică a Serbiei se accelerează, cu o revenire a consumului privat și o creștere a investițiilor totale, arată cel mai recent Raportul economic periodic pentru Balcanii de Vest. Se așteaptă ca rata de creștere să ajungă la 6% în 2021 și apoi să revină la aproximativ 4% pe termen mediu.
Creșterea din acest an a fost susținută de noul pachet de stimulente fiscale. Cu toate acestea, deficitul bugetar se reduce treptat în 2021, în timp ce o performanță puternică a exporturilor a menținut deficitul de cont curent sub nivelul previziunilor. În continuare, consumul va rămâne principalul motor al creșterii PIB pe termen mediu, în timp ce exporturile nete vor continua să aibă o contribuție negativă la creștere.
“Pentru a-și elibera potențialul de creștere și pentru a crea noi locuri de muncă de înaltă calitate, Serbia trebuie să elimine blocajele structurale legate de guvernanță, piața muncii, infrastructură și sistemul fiscal”, a declarat Nicola Pontara, directorul de țară al Băncii Mondiale pentru Serbia.
Pe termen mediu, stabilitatea macroeconomică va fi menținută, iar inflația, care s-a accelerat în ultimele luni, va reveni probabil în intervalul de obiective stabilit de Banca Națională a Serbiei. Cu toate acestea, pericolele asociate cu redresarea în Europa și în întreaga lume, precum și o creștere a cazurilor de COVID-19 ar putea înăbuși această viziune optimistă.
Crearea de locuri de muncă și transformarea mediului sunt obiective similare pentru toate țările din Balcanii de Vest, care încep să își revină din punct de vedere economic după o cădere indusă de COVID-19 în 2020. După un declin de 3,1 % în 2020, perspectivele regiunii s-au îmbunătățit dramatic, creșterea PIB-ului urmând să ajungă acum la 5,9 % în 2021. Se preconizează că regiunea va înregistra o rată de creștere de 4,1 la sută în 2022 și de 3,8 la sută în 2023.
Se așteaptă ca rata sărăciei din regiune să își reia tendința descendentă de dinaintea pandemiei, scăzând cu aproximativ 1% până la 20,3%, aproape de nivelul din 2019.
Tranziția ecologică a Serbiei, o provocare majoră
“Tranziția verde, permisă printr-o utilizare mai eficientă a materiilor prime și a energiei, prin extinderea industriilor și tehnologiilor verzi, precum și prin accentul pus pe industrii mai puțin poluante și mai eficiente din punct de vedere energetic, poate ajuta Serbia să construiască o economie curată și rezilientă.” Activitatea climatică la scară globală produce schimbări societale profunde. Tehnologiile ecologice și noile modele de afaceri perturbă tot mai multe piețe, iar politicile ecologice redefinesc peisajele economice. Atitudinea consumatorilor și a investitorilor se schimbă, tehnologiile ecologice și noile modele de afaceri perturbă mai multe piețe, iar politicile ecologice redefinesc peisajele economice. Prin urmare, capacitatea unei țări de a atrage fonduri și investiții internaționale depinde din ce în ce mai mult de capacitatea sa de a-și ecologiza economia.
Balcanii de Vest se află în prezent la o răscruce critică în ceea ce privește iminenta schimbare ecologică. În anii următori, gestionarea eficientă a acestei schimbări, inclusiv a numeroaselor compromisuri politice, va fi o prioritate de top pentru factorii de decizie politică din regiune.
Congresul privind economia verde, aflat acum în al doilea an, este o serie de activități interactive și multidimensionale menite să stabilească și să promoveze ideea necesității unei tranziții către o economie durabilă și echitabilă. Economia verde este unul dintre cele mai fascinante concepte, deoarece generează dezvoltare, respectând în același timp ecosistemul regional și global, îmbunătățește bunăstarea umană și echitatea socială și reduce pericolele de mediu și penuria ecologică.
Timp de trei zile, toți participanții vor avea ocazia de a asculta opiniile unora dintre cei mai inspirați economiști, inventatori, antreprenori și factori de decizie din lume, de a-și împărtăși poveștile și de a învăța cum să susțină o viziune alternativă pentru creșterea și dezvoltarea globală.
Obiectivul pe termen lung al Congresului este nu numai de a crește gradul de conștientizare cu privire la problemele de mediu, ci și de a stabili o platformă de rețea durabilă care va permite desfășurarea de activități ecologice în întreaga Europă.
Pentru ca Serbia să se recupereze din punct de vedere economic de pe urma efectelor pandemiei COVID-19 și să se adapteze cu succes la problemele ridicate de schimbările climatice, este necesar un sprijin financiar mai mare și mai eficient pentru sectorul privat.
Aceasta este una dintre concluziile studiului privind redresarea ecologică, pe care delegația Uniunii Europene și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare l-au prezentat astăzi în cadrul Festivalului Mixer (PNUD). Scopul studiului a fost de a evalua opțiunile actuale de finanțare pentru redresarea “verde”, sau transformarea întreprinderilor sârbești în modele de afaceri mai eficiente din punct de vedere energetic și mai ecologice.
Cercetarea a analizat experiența IMM-urilor, care reprezintă coloana vertebrală a economiei sârbe, precum și a sectorului bancar și a instituțiilor financiare internaționale. Multe IMM-uri din Serbia sunt pregătite să investească în modele de afaceri “verzi”, dar se confruntă cu o serie de provocări, potrivit concluziilor. Printre acestea se numără lipsa de bani, lipsa de cunoștințe și de competențe în ceea ce privește tehnologiile ecologice și opțiunile de finanțare, precum și procedurile juridice inutil de complicate.
Pe de altă parte, microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii sunt deosebit de sensibile la implicațiile economice ale pandemiei, deoarece nu sunt în măsură să reziste unor perioade prelungite de pierdere a veniturilor. Unele întreprinderi au amânat deja sau au redus investițiile ecologice atât de necesare din cauza problemelor financiare și a eforturilor de păstrare a locurilor de muncă, punându-și în pericol competitivitatea pe piețele regionale și mondiale, în special pe principala piață de export a Serbiei, Uniunea Europeană.
Din punct de vedere financiar, prin intermediul Agendei ecologice pentru Balcanii de Vest, Serbia va beneficia de stimulente prin intermediul Programului verde pentru Balcanii de Vest. Uniunea Europeană a alocat 9 miliarde de euro țărilor din această regiune prin acest plan economic și de investiții pentru transformarea ecologică atât a economiei, cât și a sectorului public.
“Creșterea economică, locurile de muncă și sănătatea sunt legate de culoarea verde. Epidemia COVID-19 este un memento sfâșietor care ne amintește cât de strâns sunt legate sănătatea umană și sănătatea pământului. Redresarea economică și tranziția către o economie durabilă pe care UE intenționează să o realizeze ar trebui să meargă mână în mână, ceea ce noi numim redresarea verde. Aceasta este o oportunitate uriașă, dar și o provocare uriașă. Investiția în protecția mediului și în atenuarea schimbărilor climatice este o investiție pe termen lung. Dacă nu se face nimic, costul schimbărilor climatice pentru economiile țărilor și pentru societate în ansamblu ar fi substanțial mai mare decât costurile actuale ale combaterii schimbărilor climatice”, a declarat Ingve Engstrom, directorul Delegației UE în Serbia.
În Belgrad, Banca a încheiat un parteneriat cu Uniunea Europeană pentru reabilitarea bibliotecii municipale și a trei unități spitalicești, precum și pentru îmbunătățirea eficienței energetice în structurile rezidențiale. Un grant UE de 10 milioane de euro, precum și un împrumut BERD de 5 milioane de euro, vor fi utilizate pentru reabilitarea Institutului medical de urgență, a Centrului medical studențesc și a Spitalului studențesc. Odată implementat, proiectul va contribui la reducerea emisiilor de CO2 și, în același timp, la reducerea risipei de energie. Toate acestea vor duce la economii de costuri. Îmbunătățirea încălzirii va face ca șederea pacienților în spital să fie mai confortabilă.
O țară care încă se confruntă cu instabilitatea
Cu toate acestea, redresarea rămâne fragilă. Semnalele de avertizare timpurie de pe piața forței de muncă necesită o atenție sporită din partea politicilor. Pierderile de locuri de muncă cauzate de recesiune și de urmările acesteia au afectat în mod disproporționat femeile și tinerii, ceea ce ar putea da înapoi eforturile de creștere a ratelor de participare la forța de muncă din regiune, care sunt în permanență scăzute. Șomajul în rândul tinerilor din regiune a crescut la 37,7 % în 2021, cu 5,4 puncte procentuale mai mult decât în iunie 2020, înrăutățind și mai mult perspectivele de angajare a tinerilor.
“Pe măsură ce țările din Balcanii de Vest privesc spre un viitor post-pandemic, abordarea lor politică va trebui să se concentreze pe abordarea principalelor obstacole în calea creării de locuri de muncă și a transformării economice, inclusiv a tranziției ecologice”, a declarat Linda Van Gelder, director de țară al Băncii Mondiale pentru Balcanii de Vest. “Toate cele șase țări ar beneficia de reforme în ceea ce privește mediul de afaceri, guvernanța și digitalizarea, ceea ce ar contribui la creșterea economică și ar reduce decalajul față de țările UE.”
În timp ce impactul COVID-19 asupra Serbiei a fost mai puțin sever decât în unele alte țări, având în vedere structura economiei țării și stimulentele fiscale anticiclice acordate întreprinderilor și gospodăriilor, inflația a început să se accelereze în a doua jumătate a anului 2021, potrivit lui Vlahovic într-un interviu acordat anterior SeeNews prin e-mail.
“Problemele în producția de energie electrică, din cauza managementului neprofesionist al celei mai mari companii de stat, au perturbat în mod semnificativ agregatele macroeconomice de bază ale Serbiei chiar înainte de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”, a notat el.
La începutul acestei săptămâni, guvernul și-a confirmat prognoza din noiembrie privind o creștere economică de 4,5% în 2022. Banca centrală a Serbiei a declarat săptămâna trecută că produsul intern brut va crește cu 3,5%-4,5% în acest an, cu 0,5 puncte procentuale mai puțin față de prognoza sa anterioară, făcută în februarie.
Războiul rusesc din Ucraina a exacerbat inflația, limitând exporturile Serbiei către Rusia și afectând livrările de materii prime din ambele națiuni, potrivit lui Vlahovic.
Prețurile de consum din Serbia au urcat cu 9,6% în aprilie, de la an la an, după o creștere de 9,1% în luna precedentă, potrivit biroului de statistică.
“După o perioadă de mai mulți ani de stabilitate a prețurilor, începând cu a doua jumătate a anului trecut, inflația a luat avânt. Deja la sfârșitul anului trecut, Serbia a înregistrat o creștere a prețurilor de 7%”, a subliniat Vlahovic, adăugând că acum este clar că proiecția băncii centrale potrivit căreia inflația va reveni la intervalul țintă preconizat de 1,5%-4,5% până la sfârșitul anului nu se va adeveri.
Banca centrală a Serbiei se află într-o situație foarte delicată, deoarece o parte din inflație este importată și, prin urmare, nu poate fi influențată de creșterea ratelor dobânzilor, a precizat Vlahovic.
“Este clar că majorarea ratei dobânzii ar trebui să fie, și este deja, răspunsul la creșterea inflației. Cu toate acestea, o astfel de măsură va încetini creșterea deja foarte fragilă a Serbiei și, în cazul deteriorării în continuare a lanțurilor de aprovizionare și a ofertei în general, există o amenințare serioasă că economia Serbiei se îndreaptă spre o stare de stagflație, ceea ce este un coșmar pentru economiști”, a spus el.
O potențială impunere a sancțiunilor împotriva Rusiei va îngreuna aprovizionarea cu gaze naturale, având în vedere că Serbia este dependentă aproape 100% de livrările de gaze efectuate de Gazprom, a spus Vlahovic. “Din nefericire, Serbia nu a luat în considerare diversificarea energetică la timp”, a adăugat el, menționând că Serbia consumă anual aproximativ 3,5 miliarde de metri cubi de gaz, din care jumătate este folosită de industrie, iar cealaltă jumătate de gospodării.
Bratislava Urosevic, ” INTERVIU – Economia Serbiei va crește mai încet decât se așteaptă guvernul în 2022 “, SeeNews, 27 mai 2022. https://seenews.com/news/interview-serbias-economy-to-grow-more-slowly-than-govt-expects-in-2022-786165
Gordana Filipovic și Paul Clare, ” As Serbia’s economy recovers, job creation and green transition needed for sustainable growth “, Banca Mondială, 21 octombrie 2021. https://www.worldbank.org/en/news/press-release/2021/10/21/as-serbia-s-economy-recovers-job-creation-and-green-transition-needed-for-sustainable-growth
Green European Foundation, ” Green Economy Congress 2018 (Belgrad) “, Green European Foundation, 2018. https://gef.eu/event/green-economy-congress-2018-belgrade/
RAS, ” Emerging Europe: Belgrad, orașul cu cel mai mare potențial economic “, 28 mai 2021. https://ras.gov.rs/en/emerging-europe-belgrade-the-city-with-the-most-economic-potential
Snezana Bjelotomic, ” Belgradul este orașul cu cel mai mare potențial economic “, Serbian Mojito, 6 martie 2022. https://www.serbianmonitor.com/en/belgrade-is-the-city-with-the-biggest-economic-potential/
Tob.rs, ” Belgradul a fost declarat orașul cu cel mai mare potențial economic din regiune “, Guvernul Republicii Serbia, 2 iunie 2022. https://www.srbija.gov.rs/vest/en/189952/belgrade-declared-city-with-greatest-economic-potential-in-region.php
PNUD, ” Tranziția către o economie verde reprezintă o mare oportunitate pentru economia sârbă de a se redresa în urma pandemiei COVID-19 “, PNUD Serbia, 31 mai 2021. https://www.undp.org/serbia/news/transitioning-green-economy-represents-great-opportunity-serbian-economy-recover-covid-19-pandemic
