Skip to main content

De Grzegorz Wiśniewski, doctor în economie

Din 2015, guvernul ungar a început să investească masiv în educație, în special în învățământul terțiar (universitar). Aceste investiții, care reprezintă o parte semnificativă din bugetul ungar, indică o abordare pe care Blue Europe o consideră favorabilă, în special în ceea ce privește dezvoltarea competențelor tehnice avansate. Ultimul GPS al educației arată rezultate foarte bune, în special în ceea ce privește rezultatele școlilor vocaționale și ale învățământului secundar, datorită investiției nete medii anuale de 2,1% din PIB în educație. [1]

Această extindere a facilităților de educație de către guvernul Fidescz a fost remarcată și de Uniunea Europeană : de exemplu, Comisia Europeană a publicat raportul de țară privind semestrul european 2018 pentru Ungaria în martie 2018. Raportul vine cu o perspectivă economică modest pozitivă pentru țară, în ceea ce privește educația. La fel ca majoritatea politicilor, investițiile și creșterea economică sunt alimentate și de fondurile UE, reprezentând aproximativ 3 % din PIB-ul anual în perioada 2014-2018 și 43 % din investițiile publice. Mai recent, Banca Europeană de Investiții a deblocat un împrumut de 150 de milioane de euro pentru a permite modernizarea infrastructurii școlilor primare. Împrumutul BEI va facilita noi capacități în învățământul primar și secundar și, în special, va permite elevilor care în prezent sunt școlarizați în containere mobile să se mute în clădiri școlare noi și moderne; investițiile vor crește oportunitățile sociale și viitoarea angajabilitate a copiilor. Accesul la o infrastructură sportivă modernă va contribui, de asemenea, la o mai bună sănătate publică în Ungaria, permițând tinerilor maghiari să îndeplinească cerințele privind educația sportivă din programul național de învățământ și să se implice în sporturi populare. Această alegere aparent originală este, în realitate, un simbol al alinierii sistemului educațional maghiar la sistemul german, cel puțin pentru partea de educație, care produce unele dintre cele mai bune rezultate în ceea ce privește eficiența crono-biologică.

Una dintre cele mai simbolice măsuri a fost deschiderea, în 2019, a unui institut tehnic la universitatea din Debrecen, unde s-au alocat 35 de miliarde de forinți (106 milioane de euro) pentru susținerea unui program complex de dezvoltare a infrastructurii educaționale și școlare în Debrecen, în estul Ungariei. În programul guvernamental se precizează că programul include înființarea unui laborator de automobile și a unei aripi a facultății tehnice la Universitatea din Debrecen, precum și lansarea formării de tehnicieni în învățământul profesional local în septembrie anul viitor. guvernul a lansat, de asemenea, un program de dezvoltare a infrastructurii locale în valoare de 130 de miliarde HUF, care vizează transformarea regiunii într-un centru internațional de afaceri, educație și inovare. De asemenea, în primăvara anului viitor, BMW va începe construcția unei uzine de nouă generație la Debrecen.[2]

În cele din urmă, una dintre realizările guvernului maghiar este tendința de creștere a clasamentelor internaționale ale universităților maghiare, care până acum câțiva ani se aflau la nivelul unor țări mai puțin dezvoltate. Recent, Universitatea Semmelweis a reușit să se claseze pe locul 318 în topul celor mai bune universități din lume, după un salt de 61 de locuri față de anul trecut. Cea mai mare parte a succesului său a venit în domeniul cercetării, din care două treimi sunt legate de îngrijirea clinică a pacienților. În septembrie anul trecut, vorbind la deschiderea anului școlar la Universitatea din Pécs, József Bódis, secretar de stat pentru Învățământ Superior, Inovare și Formare Profesională în cadrul Ministerului Inovării și Tehnologiei, a raportat că nouă universități maghiare se află în primele 5 procente din lista Times Higher Education, iar instituțiile maghiare sunt printre cele mai de succes într-o comparație europeană.[3]

Cu toate acestea, Ungaria nu a pornit de pe o poziție atât de bună. Într-un raport al OCDE și UE din 2015, analiștii sistemului de învățământ din Ungaria au deplâns un declin, chiar dacă foarte relativ, al nivelului mediu de educație din Ungaria în comparație cu anii anteriori, declin care a însemnat că performanța studenților și elevilor maghiari era abia sub media OCDE. Criticii s-au concentrat în principal asupra învățământului terțiar, deoarece ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani care aveau cel puțin studii secundare superioare (87%) era deja peste media OCDE (83%), în timp ce aceeași populație care deținea un nivel de educație terțiară în Ungaria era de 32%, cu 9 puncte procentuale sub media OCDE de 41% în 2014.

Dacă progresul este în mare parte evident, nu totul este bun în învățământul maghiar. În raportul semestrial european 2018 pentru Ungaria este îngropată constatarea că relația dintre mediul socio-economic al elevilor și rezultatele lor școlare este cea mai puternică din UE. Raportul confirmă, de asemenea, unele constatări anterioare ale OCDE – faptul că formarea profesională oferă o pregătire practică la locul de muncă, dar include un conținut limitat de educație generală necesar pentru a-i pregăti pe tineri pentru accesul direct pe piața muncii. În general, calitatea este scăzută, iar formarea profesională a devenit calea educațională implicită pentru copiii proveniți din medii socio-economice defavorizate.[4]

Investiții în viitorul țării

Această investiție masivă din partea guvernului Fidesz este, de asemenea, menită să fie un instrument de participare a tinerilor la politica generală a țării. Într-adevăr, partidul de guvernământ a decis să ia măsuri durabile pentru a aduce tinerii în politică, începând cu propriile rânduri. Cu toate acestea, Fidesz este un partid relativ nepopular în rândul tinerilor, cu cifrele în sprijinul acestei afirmații: la alegerile legislative din 2018 și la alegerile municipale din 2019, Fidesz a fost partidul cel mai puțin votat de alegătorii din grupul de vârstă 18-30 de ani, unde a obținut 37% și, respectiv, 25% din voturi.

Ceea ce presa ungară a numit “întinerirea” Fidesz, sau strategia Fidesz pentru a-i cuceri pe tineri, a început să fie pusă în aplicare în a doua jumătate a anului trecut. Iar strategia funcționează, atât din punct de vedere politic, cât și social. Momentum și Jobbik sunt partidele politice cele mai prezente în universitățile maghiare, în ceea ce privește asociațiile, organizațiile și activismul, dar duopolul lor a început să fie supus unei presiuni tot mai mari din partea Fidesz. Acesta este cazul, de exemplu, al Colegiului Mathias Corvinum, a cărui reputație de incubator istoric de activiști și politicieni a impulsionat partidul de guvernământ să investească “miliarde de forinți […] în ultimele luni” în această instituție. Contextul acestei ploi de bani, trimisă în esență sub formă de donații, este numirea lui Balazs Orban, secretar de stat în biroul primului ministru, în funcția de președinte al comitetului director al colegiului în iulie anul trecut.

Cura de întinerire ar putea funcționa, deoarece, potrivit lui Istvan Tozsa, un eminent geograf la Universitatea Corvinus din Budapesta, poporul maghiar tinde să fie conservator, iar “rezistența elevilor provine din lipsa de cunoștințe și din susceptibilitatea la manipulare”. Fidesz, potrivit lui Tozsa, “nu i-a pierdut pe tineri, care trebuie doar să se maturizeze”.

În orice caz, dincolo de motivele politice ale acțiunii Fidesz, pe care Blue Europe nu le judecă în virtutea politicii noastre de neutralitate, educația din Ungaria nu poate cunoaște decât zile mai bune.

[1] OCDE, 2018 GPS Education https://gpseducation.oecd.org/CountryProfile?primaryCountry=HUN&treshold=10&topic=EO

[2] http://abouthungary.hu/news-in-brief/hungarian-government-continues-to-invest-in-education/

[3] https://hungarianinsider.com/hungarian-unis-make-it-onto-international-map-of-higher-education-5274/

Semmelweis University jumps 61 places in Times Higher Education ranking


https://www.oecd-ilibrary.org/docserver/9789264273344-6-en.pdf?expires=1609949550&id=id&accname=guest&checksum=654941D11FFAC4C9C1900B2BDCB1AA8F

[4] https://www.oecd-ilibrary.org/docserver/9789264273344-6-en.pdf?expires=1609949550&id=id&accname=guest&checksum=654941D11FFAC4C9C1900B2BDCB1AA8F

Guest Author

Autorii invitați ai revistei Blue Europe contribuie cu informații specializate privind afacerile din Europa Centrală și de Est. Acești autori, invitați sau nesolicitați, includ experți din mediul academic, politic, jurnalism și cercetare independentă. Deși experiența individuală poate varia, fiecare contribuție este selectată pentru rigoarea sa analitică și relevanța sa pentru viziunea Think Tank-ului de a promova integrarea și înțelegerea europeană. Munca lor sprijină misiunea Blue Europe de a furniza analize de înaltă calitate și cu impact asupra problemelor critice cu care se confruntă continentul nostru.

×