Document elaborat de Henrique Horta. Ca de obicei, fiecare autor are dreptul la opinia sa.
Pentru a comemora Invazia Rusiei în Crimeea, după Jocurile Olimpice de iarnă de la Sochi din Rusia, Vladimir Putin decide să invadeze întreaga Ucraină după Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing. Războiul nu este o noutate în Ucraina, după invazia țării și anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, partea estică a Ucrainei, Donbass, a cunoscut de atunci un conflict de intensitate scăzută, îngreunând viața cetățenilor ucraineni aflați la granița războiului
Cea mai recentă invazie și războiul care a urmat pot fi urmărite până la sfârșitul anului 2013/începutul anului 2014, deoarece Kievul a fost epicentrul unui protest geopolitic/ideologic, Euromaidanul, care s-a încheiat cu înlăturarea președintelui pro-rus Ianukovici. Euromaidanul, care în ucraineană se poate traduce prin “Piața Euro”, a fost protestul în care zeci de ucraineni și-au dat viața pentru a-și alinia țara la Uniunea Europeană/ Bruxelles, în locul Rusiei.
Pentru ucraineanul mediu, Uniunea Europeană și valorile pe care se presupune că le apără (democrație, anticorupție, libertate de exprimare) sunt privite la nivel înalt ca mijloc pentru o viață mai bună. Pe măsură ce poporul a protestat, iar Ianukovici a fost înlăturat, soarta țării a fost pecetluită.
Cu toate acestea, Ucraina a avut aceeași soartă ca și alte foste republici sovietice care nu au fost încorporate pe deplin în instituțiile occidentale: război și anexarea sau “marionetizarea” unei părți din teritoriul său în republici recunoscute doar de Rusia, la fel ca și Georgia, care are 1/4 din teritoriul său ocupat de forțele separatiste pro-ruse (Abhazia și Osetia de Sud), sau Transnistria, o fâșie de pământ din Republica Moldova, aproape de granița cu Ucraina.
Rusia susține că NATO se apropie prea mult de propriile granițe și că urmărește un fel de zonă tampon/zonă de frontieră în care să poată păstra o “distanță de siguranță”. Acest curs de acțiune, desigur că creează anxietate asupra propriilor vecini ai Rusiei care caută să își mențină independența și integritatea teritorială.
Pentru oamenii cărora le place să se certe pe această temă, discuția sfârșește prin a fi o dilemă “oul sau găina”. Cei care iau partea Rusiei spun că Rusia este provocată de NATO, în timp ce cei care iau partea vecinilor Rusiei spun că sunt propriile agresiuni ale Rusiei care împing aceste țări în NATO și UE.
Această ultimă invazie a fost cel mai bun cadou pe care Putin i l-a putut oferi vreodată NATO: un scop. Gata cu “răspândirea democrației” sau “consolidarea națiunilor”, gata cu ieșirea din zonă, gata cu afacerile, organizația se întoarce la origini.
La începutul, se pare, unui nou Război Rece, o nouă cortină de fier se schițează, de data aceasta de la Marea Baltică, în Estonia, până la Marea Neagră, în România, NATO având acum granițe directe cu Rusia.
Nicio schimbare în schema UE-românească a lucrurilor
În ceea ce privește Uniunea Europeană, sprijinul pentru Ucraina este acum mai puternic ca niciodată.
Sprijinul pentru Ucraina din partea Uniunii Europene nu este ceva nou. Prezentat în 2008 atât de Suedia, cât și de Polonia în 2008 și lansat în 2009, Parteneriatul estic, parte a politicii de vecinătate a UE, a fost prima etapă în apropierea Ucrainei de bloc. În 2014, după un început de an tumultuos, cu Crimeea anexată de Rusia și războiul din Donbass, Ucraina, alături de Republica Moldova și Georgia, semnează fiecare acorduri de asociere cu Uniunea Europeană în același an.
În lucrarea mea de masterat pe care am prezentat-o la sfârșitul anului 2019, acum puțin peste 2 ani, despre perspectivele unei aderări a Ucrainei la Uniunea Europeană, concluziile la care am ajuns au fost că procesul de aderare a Ucrainei mai avea de parcurs ani buni. Discursurile oficialilor de la acea vreme despre extinderea blocului arătau dorința Uniunii de a începe negocierile cu Balcanii de Vest și că acordurile de asociere în domeniul liberului schimb erau doar un fel de “casă de mijloc”, descrisă ca un exemplu de integrare a unui membru din afara SEE (Spațiului Economic European) în piața unică a Uniunii Europene.
Toate acestea au început să se schimbe în ultimele săptămâni, de când a început invazia rusă în Ucraina.
Încă de la începutul ultimei agresiuni rusești asupra Ucrainei, UE a lucrat rapid pentru a institui noi sancțiuni asupra economiei rusești și, pentru prima dată din istoria organizației, a decis să ofere ajutor militar unei alte țări, Ucraina.
Pe lângă aceste măsuri, comisarul european Ursula Von Der Leyen a mai anunțat luni,28 februarie, într-un interviu acordat Euronews, închiderea spațiului aerian european pentru avioanele rusești și interzicerea a două posturi de televiziune rusești, Russia Today și Sputnik News, considerându-le “mașină de propagandă pentru războiul Kremlinului”
În mijlocul unui război economic și de propagandă între UE și Rusia, putem înțelege de ce Uniunea a decis să interzică aceste două canale rusești de stat, însă această ultimă interdicție deschide, de asemenea, o cutie a Pandorei pentru ceea ce Uniunea Europeană pretinde a fi valorile sale fundamentale: libertatea de exprimare și libertatea presei. Indiferent cât de antipatică ar fi o persoană față de mass-media rusească, una dintre valorile fundamentale ale UE este pusă sub semnul întrebării prin această decizie.
Răspunsul direcției UE
În același interviu acordat Euronews, Von der Leyen începe prin a afirma sprijinul pe care UE l-a acordat Ucrainei până acum:
“Știm că orice război are un cost și solidaritatea este uriașă cu Ucraina. Dacă ne uităm la refugiații care sunt primiți în Uniunea Europeană, la sprijinul financiar, acum la sprijinul pentru echipamente militare, toate acestea arată că există o solidaritate puternică cu Ucraina.
Ei împărtășesc valorile noastre.
Ne apără principiile.
Ei sunt cei care doresc să aibă o democrație pașnică.
Iar Rusia atacă acest lucru și, prin urmare, ei merită toată solidaritatea noastră și o au.”
Observați poziția normativă a comisarului în aceste cuvinte. Von der Leyen afirmă că, deoarece Ucraina apără valorile și principiile UE, nu numai că a fost atacată de Rusia, dar și că merită și au întreaga solidaritate a blocului. Von der Leyen, în această frază, nu apără doar valorile ucrainene, ci și pe cele ale Uniunii Europene, proiectând normele blocului în Ucraina.
Întrebată dacă Ucraina ar trebui să primească statutul de membru, comisarul a răspuns:
“Avem un proces cu Ucraina care constă, de exemplu, în integrarea pieței ucrainene în piața unică pe care o avem. Avem o cooperare foarte strânsă în ceea ce privește rețeaua energetică, de exemplu. Sunt atât de multe subiecte în care lucrăm foarte strâns împreună și, într-adevăr, în timp,
Ei ne aparțin, sunt unul dintre noi și îi vrem înăuntru”.
După ce a enumerat diferitele modalități de cooperare între Ucraina și Uniunea Europeană, Von der Leyen a declarat în final: Ucraina le aparține, sunt unul dintre ei și îi vrem înăuntru. Comisarul a fost destul de atentă la formulare, evitând să folosească cuvintele aderare, aderare și extindere, deși a afirmat că Ucraina aparține blocului și că “îi vor înăuntru”, lăsând indicii care par să susțină candidatura Ucrainei la UE.
Întrebată dacă UE face ceva în legătură cu acest nou val de refugiați ucraineni, Von der Leyen a răspuns:
“Ne pregătim de săptămâni întregi pentru diferite opțiuni și, bineînțeles, există o deschidere uriașă pentru a primi acești refugiați. Avem planuri de contingență cu diferite state membre și, desigur, toate statele membre care nu sunt state din prima linie sunt, de asemenea, bineînțeles, dispuse să primească refugiați.
Când a fost întrebată dacă Ursula va declanșa legea UE privind protecția refugiaților, aceasta a răspuns:
“Ei bine, aceasta este o întrebare care, dacă este necesar, bineînțeles că o putem face oricând. Așa că suntem foarte deschiși la această posibilitate și acest lucru va fi un lucru discutat cu toate statele membre.”
Coeziunea Uniunii Europene este, de asemenea, remodelată de această ultimă criză, arătând cât de departe este dispusă să meargă Uniunea Europeană, în special statele membre estice, pentru a oferi asistență Ucrainei și cetățenilor ucraineni în fața acestui conflict. Statele membre estice, care anterior erau împotriva primirii refugiaților din Orientul Mijlociu, sunt foarte flexibile și receptive la primirea solicitanților de azil ucraineni.
Opinia premierului bulgar Kiril Petkov, care, deși este un mare tabu în Europa de Vest, nu este în Est, este destul de grăitoare pentru a explica de ce sunt flexibile față de ucraineni:
“Aceștianu sunt refugiații cu care suntem obișnuiți, acești oameni sunt europeni. Acești oameni sunt inteligenți. Sunt oameni educați…. Acesta nu este valul de refugiați cu care am fost obișnuiți, oameni de care nu eram siguri de identitatea lor, oameni cu un trecut neclar, care ar fi putut fi chiar teroriști.
Cu alte cuvinte, nu există acum nicio țară europeană care să se teamă de actualul val de refugiați.”
Pe scurt, deschiderea și receptivitatea refugiaților ucraineni de către statele est-europene și, de fapt, de către întreaga Uniune Europeană se datorează proximităților istorice și culturale, dar și încrederii într-o comunitate care este deja bine integrată și stabilită în toată Europa. Colegii se recunosc unii pe alții.
Spre o extindere a Europei în Ucraina?
Comisarul european a afirmat, de asemenea, că acest conflict va fi o schimbare de joc pentru Europa:
“În primul rând, există o cooperare și o solidaritate fără precedent din partea tuturor democrațiilor pe care o vedem. Prietenii noștri americani, Marea Britanie, Canada, cărora li s-au alăturat Japonia, Coreea de Sud, pentru a numi doar câteva. Australia face, de asemenea, parte din grup, deci acest lucru arată că ne ridicăm împreună pentru a apăra democrația.
Pentru Uniunea Europeană,este important să ne apărăm ordinea de pace, ordinea bazată pe reguli și să fim foarte clari ca putere, ca Uniune Europeană, că nu tolerăm pe teritoriul european călcarea în picioare a valorilor noastre.”
Ursula încheie acest mic interviu acordat Euronews spunând că pacea este întotdeauna preferabilă războiului și că încrederea în Vladimir Putin este complet erodată, arătând cât de adânc a tăiat acest conflict în relațiile dintre UE și Rusia.
Ultima propoziție citată, este destul de grăitoare. Comisarul reiterează, în primul rând, nevoia de pace. Una dintre pietrele de temelie ale Uniunii Europene este înțelegerea diferitelor părți prin dialog reciproc și nevoia de pace, blocul comunitar primind premiul Nobel pentru pace în 2012, ca recunoaștere a celor peste 60 de ani de pace, reconciliere și democrație. După nevoia de pace, urmează statul de drept și respectul pentru valorile sale, dar cea mai importantă dintre toate este recunoașterea Uniunii Europene ca o putere de luat în seamă și care este capabilă să își stabilească propriile linii roșii, în ceea ce privește valorile și principiile pe care le apără.
“Suntem foarte clari, ca putere, ca Uniune Europeană, că nu tolerăm pe teritoriul european, călcarea în picioare a valorilor noastre.”
Invazia rusă în Ucraina se dovedește a fi un schimbător de situație în Uniunea Europeană. Statele membre est-europene sunt acum mai receptive ca niciodată față de refugiații [altor state europene]. De asemenea, Danemarca urmează să voteze aderarea la politica de apărare a UE în luna iunie a acestui an, la aproape 30 de ani după ce danezii au ales să se retragă. Germania decide să înghețe certificarea Nord Stream 2, în pofida scumpirilor din energie, dovedind cât de seriozitate acordă sancțiunilor rusești și apărării integrității teritoriale a Ucrainei. Nimic nu unește mai bine decât un dușman comun.
În ceea ce privește Ucraina. Războiul continuă să facă ravagii. Președintele Zelensky a depus deja cererea de aderare, urmat de Georgia și Moldova, celelalte două țări care au semnat acorduri de liber schimb cu UE. O majoritate covârșitoare a deputaților europeni a susținut, de asemenea, ideea unei rezoluții fără caracter obligatoriu, cerând ca Ucraina să primească statutul de candidat în conformitate cu tratatele UE și cu o abordare “bazată pe merit”. Aceasta, însă, se ia în considerare dacă Ucraina există până în acest moment. Sâmbătă, președintele Putin a lăsat să se înțeleagă acest lucru:
“Dacă vor continua să facă ceea ce fac [să se opună], ei pun sub semnul întrebării viitorul statalității ucrainene”, a spus el. “Și dacă acest lucru se va întâmpla, va fi în întregime pe conștiința lor”
Nimeni nu știe cu exactitate care va fi rezultatul acestui război și consecințele geopolitice pe care le va avea la nivel global, dar efectele se fac deja simțite la nivel mondial. Creșterea prețurilor la carburanți și alimente, scumpirea energiei, inflația generală, 1 milion de refugiați ucraineni au trecut deja granițele UE, iar aceste cifre se referă doar la primele săptămâni ale conflictului, conform ultimelor estimări. Un lucru este sigur: acest conflict va modela viitorul Europei și al lumii în anii următori.
Bibliografie
Amt, Auswärtiges. ‘Aniversarea Premiului Nobel pentru Pace 2012 pentru UE: Un premiu pentru toată lumea din Europa’. Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene. Accesat la 6 martie 2022. https://www.eu2020.de/eu2020-en/news/article/nobel-prize-eu-2012/2425320.
Crowcroft, Orlando. ‘MEPs Vote Overwhelmingly Vote to Condamnare Russia’s Invasion of Ukraine’. euronews, 1 martie 2022. https://www.euronews.com/my-europe/2022/03/01/meps-vote-overwhelmingly-to-condemn-russia-s-invasion-of-ukraine.
US News & World Report. ‘Denmark to Boost Defence Spending and Phase Out Russian Gas’. Accesat la 6 martie 2022. //www.usnews.com/news/world/articles/2022-03-06/denmark-to-vote-on-joining-eus-defence-policy-this-year-danish-media.
The Princeton Encyclopedia of Self-Determination (în engleză). ‘Georgia: Abhazia și Osetia de Sud’. Accesat la 6 martie 2022. https://pesd.princeton.edu/node/706.
POLITICO. ‘Georgia, Moldova Follow Ukraine in Applying to Join EU’, 3 martie 2022. https://www.politico.eu/article/georgia-and-moldova-apply-for-eu-membership/.
Liboreiro, Jorge. ‘Ukraine Is Pushing for EU Membership. But What Are the Real Chances?” (Dar care sunt șansele reale?) euronews, 1 martie 2022. https://www.euronews.com/my-europe/2022/03/01/ukraine-is-pushing-for-eu-membership-but-what-are-the-real-chances.
Marsh, Sarah și Madeline Chambers. ‘Germany Freezes Nord Stream 2 Gas Project as Ukraine Crisis Deepens’ (Germania îngheață proiectul Nord Stream 2 Gas, în timp ce criza din Ucraina se adâncește). Reuters, 22 februarie 2022, sec. Energie. https://www.reuters.com/business/energy/germanys-scholz-halts-nord-stream-2-certification-2022-02-22/.
Presa -, The Associated. ‘Europe’s Treatment of Ukrainian Refugees Is Starkly Different from What Syrians Experienced, Say Some | CBC News’. CBC, 1 martie 2022. https://www.cbc.ca/news/world/europe-racism-ukraine-refugees-1.6367932.
POLITICO. ‘Putin Threatens Ukraine’s “Statehood”, Says No-Fly Zone Would Be Read as Act of War’, 6 martie 2022. https://www.politico.eu/article/putin-threatens-ukraines-statehood-says-no-fly-zone-would-be-read-as-act-of-war/.
Socolovsky, Jerome și Jonathan Franklin. ‘A Million People Have Fled Ukraine as Russia Nears Takeover of Port City’. NPR, 3 martie 2022, sec. Europa. https://www.npr.org/2022/03/02/1084100763/1-million-refugees-fled-ukraine.
Comisia Europeană – Comisia Europeană. ‘Statement by President von Der Leyen on Ukraine’ (în engleză). Text. Accesat la 6 martie 2022. https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/statement_22_1441.
Times, The Moscow. ‘Ukrainians’ Support for Joining NATO Hits Record High – Poll’. The Moscow Times, 18 februarie 2022. https://www.themoscowtimes.com/2022/02/18/ukrainians-support-for-joining-nato-hits-record-high-poll-a76442.
‘Ucraina – Criza din Crimeea și din estul Ucrainei | Britannica’. Accesat la 6 martie 2022. https://www.britannica.com/place/Ukraine/The-crisis-in-Crimea-and-eastern-Ukraine.
‘Ukraine – The Maidan Protest Movement | Britannica’. Accesat la 6 martie 2022. https://www.britannica.com/place/Ukraine/The-Maidan-protest-movement.
euronews. ‘Ukraine One of Us and We Want Them in EU, von Der Leyen Tells Euronews’, 27 februarie 2022. https://www.euronews.com/2022/02/27/ukraine-is-one-of-us-and-we-want-them-in-eu-ursula-von-der-leyen-tells-euronews.
