Articol scris de Andrea Bogoni și Jan Normann. Interviuri realizate de Jan Normann.
Introducere
De la începutul războiului din Ucraina, la 24 februarie 2022, Polonia a devenit un refugiu important pentru ucrainenii care fug de conflict. În câteva luni, sute de mii de refugiați au intrat în Polonia, afectând semnificativ societatea și economia țării. Acest articol analizează caracteristicile demografice, condițiile economice și planurile de viitor ale refugiaților ucraineni în Polonia pe baza datelor disponibile.
Condițiile refugiaților ucraineni în Polonia
Un studiu realizat de Banca Națională a Poloniei (NBP), care a intervievat 3 165 de refugiați ucraineni adulți, oferă o privire detaliată asupra caracteristicilor demografice ale acestui grup. Invazia Rusiei și deschiderea ulterioară a frontierelor Poloniei, alături de decretul președintelui ucrainean prin care bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani erau împiedicați să plece, au dus la o predominanță a femeilor în rândul refugiaților. Femeile reprezintă aproape 90 % din cei intervievați [1].
Cei mai mulți refugiați sunt persoane cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani, o grupă de vârstă asociată de obicei cu o participare ridicată la forța de muncă și cu formarea unei familii. Mulți refugiați au sosit cu copii, iar o proporție notabilă a populației de refugiați include adulți în vârstă (60 ), subliniind aspectele demografice unice ale acestei crize, deoarece persoanele în vârstă migrează de obicei mai rar [2].
Majoritatea refugiaților au intrat în Polonia prin frontiera polono-ucraineană, deși 13 % au ajuns prin alte țări din cauza proximității altor frontiere și a cozilor lungi de la frontiera polono-ucraineană. În timp, procentul de refugiați care au venit din alte direcții a crescut, ceea ce poate indica faptul că Polonia a oferit condiții relativ mai bune în comparație cu alte națiuni [3].
Din punct de vedere economic, refugiații ucraineni se confruntă cu provocări semnificative. Mulți se luptă să obțină un loc de muncă permanent și trebuie să se bazeze pe sprijinul social și pe organizațiile de ajutor. Deși unii refugiați își găsesc un loc de muncă, este vorba adesea de locuri de muncă prost plătite, care nu corespund calificărilor lor. Această nepotrivire se datorează barierelor lingvistice, recunoașterii diferite a calificărilor profesionale și cunoașterii limitate a pieței locale a muncii [4].
Polonia oferă un ajutor extins refugiaților ucraineni, inclusiv locuințe, asistență financiară, acces la educație pentru copii și îngrijire medicală. ONG-urile, comunitățile locale și agențiile umanitare internaționale joacă un rol crucial în furnizarea acestui sprijin. În ciuda gamei largi de asistență disponibilă, coordonarea acestor eforturi și adaptarea lor pentru a răspunde nevoilor individuale ale refugiaților rămâne o provocare majoră [5].
Planurile de viitor ale refugiaților ucraineni din Polonia variază în funcție de mai mulți factori, cum ar fi vârsta, sexul și circumstanțele familiale. Bărbații sunt mai predispuși decât femeile să își exprime dorința de a rămâne permanent în Polonia, deși iau în considerare și posibilitatea de a se muta în alte țări pe termen scurt. Refugiații mai tineri (sub 29 de ani) sunt mai înclinați să rămână în Polonia, în timp ce refugiații mai în vârstă (peste 60 de ani) intenționează adesea să se întoarcă în Ucraina în cursul anului următor [6].
Incertitudinea cu privire la viitor și durata conflictului influențează puternic deciziile refugiaților. Mulți refugiați fac scurte călătorii înapoi în Ucraina pentru a evalua situația sau din cauza dorului de casă, doar pentru a se întoarce în Polonia. Există, de asemenea, un segment de refugiați care, după ce inițial au rămas în Polonia, decid să se mute în alte țări ale Uniunii Europene în căutarea unor condiții de viață și de muncă mai bune [7].
Atitudinea societății poloneze față de refugiații ucraineni
Este important să evaluăm atitudinea actuală a societății poloneze față de refugiații din Ucraina: aceasta a rămas în mare parte pozitivă, deși au existat unele schimbări. Pentru a ilustra, un sondaj realizat în 2024 de Opinia24 și YouGov pentru Comitetul Internațional de Salvare (IRC) a arătat că 79 % dintre polonezi consideră că este esențial să se furnizeze Ucrainei hrană, apă, ajutor medical și adăpost. În plus, 72 % dintre cei intervievați susțin oferirea de servicii precum îngrijirea medicală și educația refugiaților ucraineni în Polonia. Cu toate acestea, doar 42% sunt în favoarea acordării de reședință pe termen lung ucrainenilor în Polonia, în timp ce 44% se opun unui astfel de sprijin [8]. În consecință, orice scădere observabilă a sprijinului pentru ajutorarea refugiaților ucraineni poate fi atribuită factorilor adesea naturali ai oboselii publicului față de subiectul războiului.
Profesorul Robert Staniszewski [9], expert în criza ucraineană și autor al unei cercetări 2023 privind percepția refugiaților în Polonia [10], a declarat pentru Blue Europe că “percepția socială a refugiaților și migranților ucraineni în societatea poloneză diferă atât în dimensiunea descriptivă – caracterizând caracteristicile care constituie aceste grupuri – cât și în dimensiunile afectivă și comportamentală. Acest lucru a fost constatat pe baza unui număr de variabile verificate în timpul cercetării, inclusiv indicele holistic de percepție socială a migranților (SPMI). Această percepție nu s-a schimbat de la începutul proiectului de cercetare.” Este important de remarcat faptul că cercetarea profesorului Staniszewski indică faptul că, în primul an de război, polonezii au demonstrat un nivel constant ridicat de acceptare și sprijin pentru refugiații ucraineni. Analiza sa comparativă a sondajelor de opinie publică efectuate în 2022 și 2023 relevă solidaritatea și empatia inițială față de cei care fugeau de conflict.
De fapt, la începutul conflictului, un aflux semnificativ de refugiați ucraineni a căutat refugiu în Polonia, iar factorul crucial în etapele inițiale a fost rolul jucat de oamenii obișnuiți, polonezii, care au organizat colecte, au donat obiecte și i-au primit pe refugiați în casele lor. În primele luni ale războiului, societatea poloneză a dat dovadă de o compasiune remarcabilă, care a lăsat o impresie profundă asupra observatorilor din Occident.
Cu toate acestea, odată cu trecerea timpului, situația a început să se schimbe, emoțiile s-au diminuat, iar frontul de război a înghețat. Acest lucru a provocat dezbateri în cadrul societății poloneze cu privire la legitimitatea ajutorului, grupurile de dreapta din Polonia fiind principalii susținători ai acestui punct de vedere [11]. În acest sens, profesorul Robert Staniszewski a declarat pentru Blue Europe că “cea mai puternică influență asupra percepției refugiaților din Ucraina de către societatea poloneză o au preferințele electorale, precum și sursele de informare despre Polonia și lume, care sunt televiziunea, în special Televiziunea Publică și TVN, precum și internetul. Printre alegătorii Konfederacja, există majoritatea persoanelor care au o percepție foarte negativă sau negativă a refugiaților din Ucraina.”
Întrebat despre schimbarea percepției poloneze asupra refugiaților ucraineni, profesorul Staniszewski a declarat pentru Europa Albastră că:
În ianuarie 2024, valorile SPMI pentru migranți s-au schimbat. Aceștia sunt încă percepuți pozitiv de majoritatea polonezilor (55%), dar în comparație cu iunie 2023, valoarea indicelui agregat pentru dimensiunea pozitivă a scăzut cu 4 puncte procentuale. Acest fenomen este însoțit de o creștere a procentului celor caracterizați de o percepție negativă cu 8 puncte procentuale. În ianuarie 2023, migranții sunt percepuți negativ de 22% dintre respondenți, iar aproape tot atâția (24%) sunt caracterizați de o percepție neutră.
Nu a existat nicio schimbare semnificativă în percepția publică a refugiaților din Ucraina în timpul perioadei analizate, comparativ cu ultima măsurare din iunie 2023. Pe baza analizei valorilor SPMI, se poate concluziona că majoritatea polonezilor au în continuare o percepție pozitivă a refugiaților din această țară (67%). În mod negativ, ucrainenii care locuiesc în Polonia sunt percepuți de 13% dintre respondenți, iar 21% au o percepție neutră.
Ca și în iunie 2023, la întrebarea “V-ați schimbat recent atitudinea față de refugiații din Ucraina?”, o treime dintre respondenți (32%) au răspuns afirmativ. Marea majoritate a celor care percep o schimbare cred că atitudinea lor față de refugiații din această țară s-a înrăutățit (88%).
În sondajul din ianuarie, la fel ca în iunie 2023, principalul factor care influențează schimbarea atitudinii polonezilor față de refugiații din Ucraina este “atitudinea exigentă” a acestora. Potrivit celor intervievați, “atitudinea exigentă” în raport cu refugiații din Ucraina înseamnă că “totul li se datorează” sau “totul li se datorează gratuit”. Această identificare este identică cu măsurarea anterioară.
Aceasta indică o schimbare considerabilă a percepției polonezilor asupra migranților și refugiaților în al doilea an de război. În timp ce solidaritatea și sprijinul inițial au fost puternice, preocupările emergente și percepția drepturilor au început să erodeze atitudinile pozitive răspândite anterior, sugerând complexitatea crescândă a integrării sociale și economice a refugiaților și migranților în Polonia. Majoritatea continuă să aibă o percepție pozitivă asupra migranților, dar a existat o scădere vizibilă a opiniilor pozitive, însoțită de o creștere a celor negative, percepțiile pozitive scăzând cu 4 puncte procentuale, iar percepțiile negative crescând cu 8 puncte procentuale din iunie 2023. Un factor major în această schimbare negativă este percepția “atitudinii exigente” a refugiaților, caracterizată prin convingerea că refugiații așteaptă drepturi sau beneficii gratuite.
Concluzie
Situația refugiaților ucraineni în Polonia rămâne o problemă dinamică și multifațetată, modelată de conflictul continuu și de criza umanitară rezultată, prezentând provocări unice atât pentru Polonia, cât și pentru Ucraina, oamenii obișnuiți confruntându-se cu cea mai mare oboseală din cauza crizei umanitare.
În martie 2023, Blue Europe a publicat cartea “The Demographic Cost of the War in Ukraine“ (“Costul demografic al războiului din Ucraina“), scrisă de Henrique Horta, care examina deplasările semnificative de populație cauzate de războiul din Ucraina, mulți ucraineni fugind în țările vecine. Situația nu s-a schimbat de atunci, iar migrația care a dus la o schimbare demografică notabilă, în special pierderea persoanelor tinere, reprezintă o provocare economică și socială pe termen lung pentru Ucraina și, în consecință, pentru țările gazdă. Această schimbare demografică dramatică afectează, de asemenea, în mod negativ posibilitățile de revenire la un “sistem economic de pace”, dată fiind lipsa forței de muncă tinere.
Complicând și mai mult aceste provocări, valul inițial de solidaritate și sprijin din partea societății poloneze a dat semne de oboseală. În timp ce majoritatea polonezilor au încă o percepție pozitivă asupra refugiaților ucraineni, există o scădere vizibilă a sprijinului, influențată de preocupările legate de cerințele percepute ale refugiaților și de presiunea asupra resurselor locale. Pentru a atenua “oboseala de război occidentală” percepută și deplasarea refugiaților de război ucraineni, guvernele europene ar trebui să colaboreze cu Ucraina pentru a dezvolta o politică de migrație multilaterală care să creeze condiții favorabile pentru ca ucrainenii să se întoarcă acasă în regiunile care nu sunt direct implicate în operațiuni militare și în lupte. Acest lucru ar atenua, de asemenea, criza demografică suferită de Ucraina.
În concluzie, călătoria “de la conflict la comunitate” a refugiaților ucraineni în Polonia evidențiază complexitatea migrației forțate și implicațiile pe termen lung atât pentru refugiați, cât și pentru comunitățile gazdă. Reziliența și adaptabilitatea atât a refugiaților, cât și a societății poloneze vor fi cruciale pentru evitarea instabilității sociale.
Referințe bibliografice
-
Narodowy Bank Polski. Sytuacja życiowa i ekonomiczna uchodźców z Ukrainy w Polsce: Raport z badania ankietowego. Warszawa: Narodowy Bank Polski, 2022, 25. ↑
-
Ibidem, p. 8. ↑
-
Ibidem, p. 10. ↑
-
Ibidem, p. 16-17. ↑
-
Ibidem, p. 20-22. ↑
-
Ibidem, p. 23-26. ↑
-
Ibidem, p. 27-30. ↑
-
Business Insider Polonia. Zapytali Polaków o nastawienie do Ukraińców. Oto wnioski [SONDAŻ]. Disponibil la adresa: https://businessinsider.com.pl/wiadomosci/zapytali-polakow-o-nastawienie-do-ukraincow-oto-wnioski-sondaz/gg4w894. ↑
-
Robert Staniszewski(ResearchGate), expert în Ucraina și refugiați, este profesor asistent la Facultatea de Științe Politice și Studii Internaționale a Universității din Varșovia. Membru al Consiliului Științific al Disciplinelor de Științe Politice și Științe Administrative și de Securitate. Este specializat în politica economică din Polonia în perioada de transformare politică, sociologia politicii, marketing, marketing și cercetare socială, opinia publică, migrația și percepția socială a transformării sistemice în Polonia. De asemenea, este autorul raportului 2023 privind “Percepția publică a refugiaților din Ucraina, a migranților și a acțiunilor întreprinse de statul polonez” ↑
-
Robert Staniszewski. Społeczna percepcja uchodźców z Ukrainy, migrantów oraz działań podejmowanych przez polskie państwo. Raport porównawczy z badań opinii publicznej, które zostały przeprowadzone na próbach ogólnopolskich osób w wieku 16-65 lat oraz próbie regionalnej (obszar przygraniczny z Białorusią) w latach 2022 – 2023. Warszawa, 2023. ↑
-
Nathan Alan-Lee (aprilie 2023). Extrema dreaptă din Polonia avansează pe baza sentimentului anti-ucrainean. CEPA. Disponibil la adresa: https://cepa.org/article/polands-far-right-advances-on-anti-ukraine-sentiment/. ↑