România și conectivitatea la internet: factori de succes

Date privind populația de internet din România

Rata de penetrare a internetului în România este una dintre cele mai ridicate din Europa, depășind chiar și unele dintre cele mai bogate țări de pe continent, precum Franța, Belgia, Finlanda și Austria. În ianuarie 2023, România avea 17,82 milioane de utilizatori de internet, ceea ce indică o rată de penetrare a internetului de 88,9% din totalul populației. Aceasta reprezintă o creștere de 4,1% sau un plus de 705 mii de utilizatori față de anul precedent. În ciuda acestei utilizări semnificative a internetului, 11,1% din populație, adică aproximativ 2,23 milioane de persoane, au rămas offline la începutul anului. De asemenea, se remarcă faptul că, din cauza complexității colectării și analizei datelor, este posibil ca cifrele reale privind adoptarea și creșterea internetului să fie mai mari decât cele raportate^[1]

Această conectivitate generalizată este atribuită în mare măsură proliferării furnizorilor mici de servicii de internet de cartier, care au oferit acces la internet la prețuri accesibile și localizat^[2].[2 ] Acești furnizori locali au avut un rol esențial în punerea bazelor peisajului digital din România, demonstrând impactul semnificativ al inițiativelor de la firul ierbii asupra acoperirii naționale cu internet.

România a raportat 13,50 milioane de utilizatori de rețele sociale în ianuarie 2023, reprezentând 67,3 % din totalul populației. Din totalul populației cu vârsta de 18 ani și peste, 72,6% foloseau social media la începutul anului 2023, ceea ce echivalează cu aproximativ 11,76 milioane de utilizatori. Din totalul utilizatorilor de internet din România, 75,8% s-au angajat cu cel puțin o platformă de social media în ianuarie 2023. Din punct de vedere demografic, împărțirea era destul de echilibrată, 50,4% dintre utilizatorii de social media fiind femei și 49,6% bărbați^[3]

Rolul rețelelor locale și importanța conectivității

Acești mici antreprenori au creat rețele care acoperă zone limitate, adesea doar câteva blocuri, deservind câteva sute de clienți fiecare. În ciuda dimensiunii lor modeste, aceste rețele au jucat, în mod colectiv, un rol esențial în succesul României în domeniul internetului. Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (UIT), o agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite pentru tehnologiile informației și comunicațiilor, recunoaște rețelele locale răspândite ca fiind un factor-cheie în realizările digitale ale României^[4].[4] În mod similar, Comisia Europeană a recunoscut aceste rețele locale ca fiind un model complementar viabil pentru a stimula conectivitatea la internet pe întregul continent.

În ciuda poveștilor de succes din țări precum România, conectivitatea globală la internet rămâne o provocare. Un studiu al ONU indică faptul că 2,9 miliarde de persoane din întreaga lume sunt încă deconectate, 96 % dintre acestea locuind în țările cel mai puțin dezvoltate[⁵ ].[5] Absența conectivității exacerbează o serie de probleme, printre care corupția, libertatea presei limitată și dezvoltarea economică împiedicată^[6 ]. Populațiile excluse din punct de vedere digital se confruntă cu provocări grave, printre care analfabetismul, accesul limitat la educație, absența competențelor digitale de bază și sărăcia înrădăcinată.

Infrastructura digitală a României

Strategia națională pentru Agenda Digitală a României 2020 este un document cheie care prezintă abordarea României în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii digitale și de bandă largă^[7], fiind aliniată la inițiativele mai largi ale Uniunii Europene și având ca obiectiv tranziția către o societate Gigabit. Strategia cuprinde o varietate de domenii de acțiune, infrastructura de bandă largă și de servicii digitale fiind un obiectiv principal.

Un aspect central al strategiei este dezvoltarea infrastructurii rețelelor de generație următoare,^[8] cu un accent deosebit pe extinderea rețelelor de fibră optică cât mai aproape de utilizatorul final. Această abordare este concepută pentru a oferi un acces robust și de mare viteză la internet, care este esențial atât pentru activitățile digitale individuale, cât și pentru cele comerciale.

În plus, în 2019, România a adoptat Strategia națională de implementare a 5G,^[9] marcând un pas important în îmbunătățirea infrastructurii sale de telecomunicații. Strategia prezintă cadrul pentru implementarea rețelelor 5G, care se așteaptă să permită o nouă generație de servicii și aplicații digitale.

Datele recente din al doilea trimestru al anului 2023 evidențiază progrese semnificative în ceea ce privește viteza internetului în întreaga Uniune Europeană. Italia, de exemplu, a depășit pragul UE cu o viteză medie de 142,7 Mbps. Cu toate acestea, trei state membre ale UE din sud-estul Europei au încă viteze medii sub 100 Mbps: Bulgaria, cu 98,3 Mbps, Croația, cu 90,2 Mbps, și Grecia, cu 60,3 Mbps. Performanța Greciei este deosebit de scăzută, comparabilă cu cea a unor țări din regiune care nu sunt membre ale UE.

Date privind conectivitatea în România

În contextul mai larg al Europei de Sud-Est, viteza de internet a Greciei este similară sau uneori mai mică decât cea a vecinilor săi din afara UE. Serbia, Muntenegru, Kosovo și Albania au toate viteze medii cuprinse între 61,89 și 92,06 Mbps. În special, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina se află la coada listei regionale, cu viteze de descărcare de 45,62 Mbps și, respectiv, 44,81 Mbps.

În contrast cu vecinii săi regionali, România se distinge prin viteze de internet remarcabil de mari, ocupând locul al treilea în UE în ceea ce privește serviciile de internet prin telefonie fixă. Cu o viteză medie de aproximativ 204,7 Mbps, România se situează la o distanță mică față de Spania (205,1 Mbps) și înaintea multor alte țări din UE. Franța este lider în Europa, cu cea mai mare viteză de internet, de 242 Mbps.

Coloana vertebrală a serviciilor avansate de internet din România este atribuită investițiilor strategice în dezvoltarea infrastructurilor digitale. Aceste investiții nu numai că au îmbunătățit calitatea conectivității pentru rezidenți, dar au poziționat România ca o destinație atractivă pentru investitori și un teren fertil pentru dezvoltarea de noi afaceri. Angajamentul față de creșterea și accesibilitatea digitală a fost un factor cheie în ridicarea serviciilor de internet ale țării la niveluri de ultimă generație.

Datele cuprinzătoare ale Ookla arată că performanța impresionantă a României în materie de internet nu se limitează la marile centre urbane. O majoritate semnificativă a municipalităților, 1964 din 3001 sau 65,4%, se bucură de viteze de descărcare de cel puțin 100 Mbps. Această disponibilitate generalizată a internetului de mare viteză este un indiciu al infrastructurii digitale robuste a țării, care se extinde dincolo de marile orașe, în orașele și comunitățile mai mici.

Accesibilitatea internetului în România

România se remarcă în Uniunea Europeană și la nivel global prin faptul că oferă unele dintre cele mai accesibile servicii de internet fix. Urcând trei poziții în clasamentul global, România se mândrește acum cu un cost mediu lunar al conexiunii în bandă largă de 35 RON (7,57 USD), marcând o scădere față de anul precedent. Gama de pachete de internet variază semnificativ, cel mai ieftin abonament fiind de 6 RON (1,30 USD), iar cel mai scump de 45 RON (9,73 USD), după cum se arată într-un studiu cuprinzător realizat de Cable.co.uk.^[10] Această accesibilitate vine în ciuda ratei ridicate de acoperire și a vitezei de internet din țară, 87,1% dintre gospodării având acces la internet de mare viteză.

La nivel global, Sudanul conduce cu cea mai ieftină bandă largă fixă, cu o medie de 2,30 USD pe lună, în timp ce Burundi se află la capătul opus al spectrului, fiind cel mai scump, cu un cost mediu de 383,79 USD pe lună. În mod special, nicio țară din Europa de Vest nu se află în top 50 pentru cea mai ieftină bandă largă, iar Statele Unite înregistrează, de asemenea, un cost mediu relativ ridicat de 59,99 USD pe lună pentru pachetele de bandă largă.

În Europa de Est, 14 țări sunt recunoscute în cadrul studiului, toate figurând în prima jumătate a clasamentului global pentru accesibilitate. România, Bulgaria și Kosovo sunt evidențiate ca fiind cele mai ieftine din regiune, în timp ce Slovenia, Cehia și Muntenegru sunt cele mai scumpe. În medie, Europa de Est oferă servicii de bandă largă la 19,22 USD pe lună, ceea ce o poziționează pe locul al doilea în topul celor mai ieftine regiuni la nivel global pentru serviciile de internet fix.

Comentând rezultatele cercetării, Dan Howdle, analist în domeniul telecomunicațiilor pentru consumatori la Cable.co.uk, a declarat:^[11] “Nu este prea surprinzător faptul că țările cele mai avansate și dezvoltate tind să aibă unele dintre cele mai scumpe rețele de bandă largă. La urma urmei, câștigurile sunt mai mari, iar investițiile și implementarea de noi tehnologii tind să fie mai avansate. […] Cu toate acestea, este interesant faptul că cea mai ieftină bandă largă din lume tinde să fie în Europa de Est și în națiunile CSI. Aceste țări tind să dispună de unele dintre cele mai avansate infrastructuri (acoperire ridicată de fibră optică completă FTTP) și sunt cumva capabile să le ofere utilizatorilor la prețuri foarte mici. Într-un fel, acest lucru anulează ideea că regiuni precum Europa de Vest și America de Nord plătesc mai mult din cauza costurilor de implementare a noilor tehnologii și, de fapt, indică mai ușor ideea că oamenii din aceste țări sunt obligați să plătească mai mult pur și simplu pentru că pot.”

Sprijin european

Comisia Europeană, recunoscând natura critică a infrastructurii digitale, a adoptat primul program de lucru multianual în cadrul mecanismului Conectarea Europei (CEF Digital) în 2021^[12].[12] Această inițiativă are ca scop catalizarea investițiilor publice și private în infrastructurile de conectivitate digitală în perioada 2021-2027. Cu un angajament de peste 1 miliard EUR, UE urmărește să îmbunătățească și să securizeze infrastructura de conectivitate digitală a Europei, concentrându-se pe conexiunile în bandă largă gigabit și pe progresul rețelelor 5G.

Obiectivul general al acestor eforturi este de a se asigura că toate gospodăriile din zonele populate au acces la internet de mare viteză 5G până în 2030, un obiectiv care reflectă importanța tot mai mare a conectivității digitale în domeniile economic, social și personal în întreaga Europă.

O parte semnificativă a investițiilor în infrastructura digitală a României a fost facilitată de politica de coeziune a UE. În perioada 2014-2020, România a primit peste 455 de milioane de euro în mod special pentru proiecte legate de tehnologia informației și telecomunicații, din care peste 54 de milioane de dolari au fost dedicați dezvoltării serviciilor de bandă largă pentru consumatori. Gestionate de șapte companii cu sediul în România, aceste proiecte au jucat un rol crucial în creșterea vitezei și accesului la internet în întreaga țară, contribuind la clasarea națiunii pe un loc fruntaș în indicatorii globali de viteză a internetului^[13]

Surse

1. https://datareportal.com/reports/digital-2023-romania ↑
2. https://medium.com/@gabriel_morin/10-years-later-diy-romanian-kids-are-today-s-network-expert-ccb25cd1967 ↑
3. https://datareportal.com/reports/digital-2023-romania ↑
4. https://www.itu.int/ITU-D/treg/broadband/BB_MDG_Romania_BBCOM.pdf ↑
5. https://www.un.org/en/delegate/itu-29-billion-people-still-offline ↑
6. https://www.jstor.org/stable/41342482 ↑
7. https://gov.ro/en/government/cabinet-meeting/national-strategy-on-the-digital-agenda-for-romania-2020 ↑
8. https://www.comunicatii.gov.ro/planul-national-de-dezvoltare-a-infrastructurii-ngn/ ↑
9. https://www.ancom.ro/strategia-5g-pentru-romania-_6167 ↑
10. https://www.cable.co.uk/broadband/pricing/worldwide-comparison/#speed ↑
11. https://www.cable.co.uk/broadband/worldwide-pricing/2023/broadband_price_comparison_press_release.pdf ↑
12. https://commission.europa.eu/funding-tenders/find-funding/eu-funding-programmes/connecting-europe-facility_en ↑
13. http://investromania.gov.ro/web/internet-infrastructure/ ↑