România și calea spre regenerabile: panouri solare

România trece printr-o expansiune semnificativă a energiei solare în cadrul mai larg al tranziției sale energetice, susținută de finanțarea europeană și de reformele juridice. Acest avânt a determinat investiții pe tot spectrul, de la gospodării individuale ca prosumatori până la instalații la scară utilitară, unitățile administrației publice locale apărând ca un segment semnificativ pentru dezvoltare până la nivel județean. Pe lângă energia solară, unele localități explorează perspectivele energiei geotermale.

Tendințe europene în materie de energie solară

Capacitatea solară cumulată în cadrul Uniunii Europene (UE) a ajuns la 263 de Gigawați (GW) în 2023, marcând o creștere de 27% față de totalul de 207 GW din anul precedent, conform datelor furnizate în European Market Outlook for Solar Power 2023-2027 de către SolarPower Europe^[1 ] Această creștere substanțială este atribuită în principal efectelor reziduale ale crizei energetice și unui număr de instalații restante din 2022, activitatea încetinindu-se spre ultima parte a anului. Raportul preconizează o încetinire a ratei de creștere la 11% în 2024, anticipând o adăugare de 62 GW de noi capacități de energie solară în întreaga Europă.

În anul 2023 s-a înregistrat un plus de 55,9 GW de noi capacități solare, permițând efectiv ca aproape 17 milioane de gospodării europene în plus să utilizeze energia solară. Această expansiune aproape că a atins ținta anuală de instalare de 60 GW propusă de Agenția Internațională pentru Energie (AIE) pentru a contrabalansa eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești.

În ciuda acestor instalații record, SolarPower Europe subliniază că ritmul actual de adoptare a energiei solare trebuie să se accelereze pentru a atinge rata medie anuală de instalare de 70 GW necesară pentru a atinge obiectivele UE în materie de energie solară pentru 2030. Walburga Hemetsberger, CEO al SolarPower Europe, subliniază nevoia critică de sprijin și acțiune politică continuă, avertizând împotriva complăcerii pe măsură ce deceniul avansează.

În defalcarea specifică fiecărei țări a adaosurilor de capacitate solară de la începutul anului 2023, Germania conduce națiunile europene cu o instalare de 14,1 GW de noi capacități solare. Spania urmează pe locul al doilea, cu 8,2 GW, iar Italia (4,8 GW), Polonia (4,6 GW) și Țările de Jos (4,1 GW) completează topul primilor cinci contribuitori. Această distribuție evidențiază progresele inegale, dar semnificative, înregistrate pe întregul continent în ceea ce privește valorificarea energiei solare, reflectând o evoluție colectivă către surse de energie regenerabilă și un viitor energetic mai durabil.

Sursa: SolarPower Europe Perspectivele pieței UE pentru energia solară 2023-2027

Cazul României

Cei 1 GW de capacitate solară nou instalată în România în acest an marchează o creștere de 308% față de capacitatea adăugată în 2022. Capacitatea solară distribuită și la scară utilitară cumulată a națiunii a depășit 2,85 GW în 2023, producând peste 2,5 TWh sau aproape 5% din producția totală de energie^[2]

Analizele sectoriale recente relevă un interes substanțial în rândul proprietarilor români de case individuale, peste 50% dintre aceștia luând în considerare achiziționarea de sisteme fotovoltaice în 2023. Această tendință este evidențiată de o creștere de zece ori a cererii de panouri fotovoltaice în 2022 față de anul precedent, aliniindu-se la inițiativele europene în domeniul energiei regenerabile și la stimulentele financiare pentru tranziția verde^[3]

Pentru a facilita această trecere la energia regenerabilă, românii au acces la finanțare prin intermediul mai multor programe, printre care se numără Planul național de redresare și reziliență, Fondul de modernizare gestionat de Ministerul Energiei și Repower EU gestionat de Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene^[4] Printre acestea, programul “Casa Verde” a fost deosebit de popular, oferind subvenții substanțiale pentru instalarea de panouri solare. În ciuda acestui ajutor, multe persoane fizice se confruntă în continuare cu necesitatea de a efectua plăți inițiale integrale, proiecțiile experților indicând o perioadă de recuperare a investiției de aproximativ 4-5 ani.

Nevoi de reglementare

George Niculescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a pledat recent pentru reglementarea instalațiilor de panouri fotovoltaice de către prosumatori, sugerând necesitatea implementării unor praguri bazate pe nevoile individuale de consum și pe cerințele zonei locale. Motivația din spatele acestei propuneri este tendința tot mai accentuată a prosumatorilor de a instala panouri fotovoltaice care produc mai multă energie electrică decât consumă, ceea ce duce la potențiale dezechilibre în rețeaua electrică.

În timp ce rolul principal al prosumatorilor este de a spori eficiența sistemului energetic și de a reduce facturile la electricitate și gaz, în special în perioadele în care costurile energetice sunt ridicate, unele persoane au folosit sistemele fotovoltaice ca mijloc de generare de profit. Legislația energetică actuală permite returnarea surplusului de energie în rețea, prosumatorii primind compensații pentru fiecare kilowatt-oră produs. Acest mecanism a transformat deținerea de panouri solare într-o activitate profitabilă pentru unii.

Cu toate acestea, absența unor limite de reglementare privind capacitatea de producție și de instalare ar putea prezenta riscuri pentru integritatea și eficiența rețelei electrice îmbătrânite, care este deja sub presiune și care așteaptă să fie modernizată și să facă investiții, așa cum se subliniază în Planul național de redresare și reziliență (PNRR). Datele ANRE confirmă faptul că prosumatorilor li se permite în mod legal să vândă surplusul de energie electrică furnizorilor, cu condiția ca capacitatea rețelei să permită acest lucru^[5].[5] Ca atare, stabilirea unor parametri pentru instalațiile fotovoltaice este considerată un pas crucial în menținerea stabilității rețelei și în asigurarea îndeplinirii dublului obiectiv al eficienței energetice și al fiabilității rețelei. În acest sens, există legi europene care nu au fost încă transpuse de România.

Țara este deja pe drumul cel bun în ceea ce privește reducerea birocrației și simplificarea procedurilor de instalare, semnalând nu doar intenția de a stimula adoptarea panourilor solare, ci și capacitatea de a asculta nevoile cetățenilor și ale companiilor. În iunie 2023, de exemplu, a fost introdusă o nouă lege în acest sens^[6]

Perspective de viitor: Finanțarea europeană și obiectivele ecologice ale țării

Programul Casa Verde Fotovoltaică, administrat de Administrația Fondului pentru Mediu din România (AFM), a fost suspendat temporar în septembrie, în urma unei decizii judecătorești a Curții de Apel Oradea^[7], suspendare care a venit în urma unui litigiu în care a fost implicată o companie căreia i s-a refuzat aprobarea pentru instalarea de panouri. În consecință, aproximativ 90.000 de participanți la program așteaptă montarea de panouri solare pe reședințele lor. Având în vedere aceste evoluții, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a asigurat o prelungire a tuturor termenelor relevante pentru a se asigura că niciun participant nu își pierde finanțarea.

În contextul mai larg al energiei regenerabile din România, țara operează peste 14 parcuri eoliene semnificative și 21 de parcuri fotovoltaice. În special, o investiție privată substanțială este pregătită să înființeze la Arad cel mai mare parc fotovoltaic din Europa, cu o capacitate de 1000 de megawați pe 100 de hectare, ceea ce indică angajamentul României de a-și extinde infrastructura de energie regenerabilă.

Producția actuală a centralelor eoliene este de aproximativ 3.000 de megawați anual, iar centralele fotovoltaice contribuie cu aproximativ 1.500 de megawați, iar sursele hidroelectrice asigură restul de peste 6.000 de megawați. Proiecțiile Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză sugerează o creștere medie anuală substanțială de 18,9% a producției de energie electrică fotovoltaică între 2024 și 2026^[8]

Pe fondul provocărilor de pe piața globală a energiei, în special a celor generate de invazia rusă în Ucraina, Comisia Europeană a inițiat planul REPowerEU. Această inițiativă are ca scop consolidarea economiilor de energie, a producției de energie curată și a diversificării aprovizionării statelor UE. România urmează să beneficieze în mod semnificativ de REPowerEU, cu o alocare de 1,4 miliarde de euro pentru a grăbi tranziția ecologică și a încuraja investițiile în energie regenerabilă. Până în 2030, țara aspiră să genereze 30% din energia electrică din surse verzi^[9]

În continuarea acestor obiective, Bucureștiul a înaintat Uniunii Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență revizuit, alături de planul RePowerEU^[10], care prezintă măsuri cuprinzătoare, inclusiv achiziția de panouri fotovoltaice, baterii de stocare a energiei și alte soluții energetice inovatoare. Aceste măsuri subliniază abordarea strategică a României în vederea consolidării autonomiei sale energetice, a reducerii consumului și a adoptării unui viitor energetic durabil.

După summitul COP28

România și-a stabilit un obiectiv ambițios de a instala peste 8 Gigawați de capacitate de energie solară până în 2030, ceea ce se anticipează că va constitui 24% din consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile. Acest obiectiv a fost anunțat de președintele Klaus Iohannis în timpul discursului său de la summitul COP28, care a coincis cu aderarea României la Alianța Solară Internațională.

Președintele Iohannis și-a exprimat convingerea că apartenența la Alianță va favoriza o cooperare mai amplă și mai profundă cu India, unde se află sediul Secretariatului Alianței, precum și cu alte națiuni angajate în accelerarea eforturilor de atenuare a schimbărilor climatice. El a subliniat că o ambiție sporită în domeniul climei este corelată cu oportunități economice sporite și beneficii pentru cetățeni, reflectând o abordare holistică a abordării schimbărilor climatice, promovând în același timp dezvoltarea durabilă:^[11] “Până în 2030, România își propune să instaleze o capacitate de energie solară de peste 8 Gigawați, reprezentând 24% din consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile. Angajamentul României de a-și crește capacitatea instalată de energie solară este pe deplin aliniat la Strategia UE privind energia solară și va contribui la punerea în aplicare a Acordului de la Paris.”

Studiu de caz: Proiectul de la Timișoara

Timișoara, principalul oraș din regiunea de vest și centrul administrativ al județului Timiș, se numără printre municipalitățile care impulsionează proiecte de energie solară pentru uz intern^[12].[12 ] Orașul s-a angajat în construcția unei unități fotovoltaice de 5,6 MW, amplasată strategic în apropierea zonei industriale Freidorf. Această inițiativă face parte din strategia mai amplă a Timișoarei de a adopta surse de energie regenerabilă și de a diminua nivelul de poluare. Se preconizează că unitatea va genera aproximativ 7,8 GWh anual.

Dominic Fritz, primarul Timișoarei, a articulat obiectivul orașului de a compensa aproape două treimi din consumul de energie electrică pentru iluminatul public prin intermediul acestui parc solar. Tranziția către energia regenerabilă este văzută ca un pas crucial în călătoria Timișoarei de a deveni un oraș mai verde. Instalația fotovoltaică va utiliza predominant panouri monocristaline, alese pentru eficiența lor în climatele mai reci și mai noroase.

Orașul a subliniat, de asemenea, că se așteaptă ca acest proiect de energie solară să primească finanțare din partea Uniunii Europene, contribuind la obiectivele mai largi de îmbunătățire a transportului public electric, de îmbunătățire a eficienței energetice în instituțiile publice și de modernizare a rețelei de termoficare.

Investiția totală pentru acest sistem fotovoltaic este estimată la 6,5 milioane de euro, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cu un termen de construcție stipulat de 12 luni de la emiterea autorizației finale. Acest proiect reflectă angajamentul Timișoarei față de energia regenerabilă și de dezvoltarea urbană durabilă, poziționând-o în cadrul unei cohorte tot mai numeroase de municipalități românești care se află în fruntea adoptării energiei solare.

Referințe

1. https://www.solarpowereurope.org/insights/outlooks/eu-market-outlook-for-solar-power-2023-2027 ↑

2. https://www.solarpowereurope.org/insights/outlooks/eu-market-outlook-for-solar-power-2023-2027 ↑

3. https://www.balcanicaucaso.org/eng/Areas/Romania/Romania-all-crazy-about-photovoltaics-227843 ↑

4. https://economedia.ro/caciu-anunta-un-nou-program-din-2024-care-va-include-acordarea-de-vouchere-de-50-000-de-lei-pentru-achizitia-de-panouri-solare-si-pentru-stocarea-energiei-produse-din-repowereu.html ↑

5. https://anre.ro/wp-content/uploads/2023/09/Situatia-privind-promovarea-energiei-electrice-produse-de-capacitati-electrice-din-surse-regenerabile-apartinand-prosumatorilor-la-data-de-31.07.2023.pdf ↑

6. https://www.pv-magazine.com/2023/06/16/romania-removes-legal-barriers-to-development-of-large-scale-solar/ ↑

7. https://seeenergy.news/romania-photovoltaics-are-growing-rapidly/ ↑

8. https://www.balcanicaucaso.org/eng/Areas/Romania/Romania-all-crazy-about-photovoltaics-227843 ↑

9. https://balkangreenenergynews.com/eu-approves-repowereu-green-energy-projects-submitted-by-greece-romania/ ↑

10. https://commission.europa.eu/business-economy-euro/economic-recovery/recovery-and-resilience-facility/country-pages/romanias-recovery-and-resilience-plan_en ↑

11. https://www.romania-insider.com/cop28-romania-president-solar-energy-2023 ↑

12. https://balkangreenenergynews.com/city-of-timisoara-catches-romanias-solar-wave-with-own-utility-scale-project/ ↑