Repornirea după restricțiile Covid în Europa Centrală

Restarting after Covid restrictions in Central Europe: the examples of Poland, Croatia, Hungary and Romania a fost scris de B.F.G. Fabrègue și revizuit de către comitetul de recenzare la 12 iunie,.

Se estimează că economiile din UE Centrală vor crește cu 3,6% în acest an și cu 3,8% în 2022, pe măsură ce efectele pandemiei dispar treptat. Consecințele sunt majore până în prezent: Covidul ar trebui să șteargă cel puțin cinci ani de creștere a venitului pe cap de locuitor în mai multe economii din regiune și să crească numărul de persoane sărace, în principal din cauza pierderilor de locuri de muncă. În ciuda revenirii creșterii economice, redresarea produsului intern brut (PIB) pe cap de locuitor din regiune este slabă și sub tendințele anterioare pandemiei. COVID a pus frână multor activități economice și a trimis practic toate economiile în recesiune. Unul dintre cei mai importanți factori care determină cât de puternic afectează pandemia o economie este măsura în care o țară este dependentă de turism. În această lucrare, studiem modul în care Covid a afectat economiile, cum a reacționat guvernul și cum va reporni economia imediat după.

Reziliență, dar nu rezistență

O analiză FitchRating^[1] elaborează chiar și rezistența economică de care au dat dovadă majoritatea economiilor din Europa Centrală și de Est (ECE) – și în special cele patru țări Visegrad (V4) – la restricțiile induse de pandemie la sfârșitul anului 2020. Performanțele economice ale tuturor țărilor V4 (Polonia, Ungaria, Republica Cehă și Slovacia) au fost completate în principal de un consum guvernamental puternic și de ajutoare și de o contribuție stabilă a exporturilor nete la creștere. De exemplu, exporturile nete ale Poloniei au contribuit cu 1,1pp la creștere, datorită comprimării importurilor și redresării cererii externe, în special în semestrul II20.

Cu toate acestea, este foarte important de subliniat faptul că majoritatea țărilor din Europa Centrală au cunoscut o reducere considerabilă a producției economice, inclusiv în întreprinderile mici și mari. În timp ce guvernele V4 și-au demonstrat apetitul de a menține sau de a extinde programele de sprijin, ajutate de flexibilitatea obținută prin suspendarea normelor fiscale interne (cu posibilitatea ca suspendarea normelor la nivelul UE să fie prelungită până în 2022), nu este sigur cum ar fi fost căderea fără sprijinul guvernamental.

Vă rugăm să rețineți că am integrat datele rusești în graficele noastre ca punct de referință…

Cea mai semnificativă este ponderea considerabilă a companiilor cu o scădere a vânzărilor lunare. În pofida ajutorului guvernamental, cifrele sunt extrem de similare în interiorul și în afara UE, delta fiind menținută sub 5 puncte statistice în medie.

O gamă foarte largă de strategii de susținere a economiei

Se preconizează că economia poloneză va crește cu 3,3 % în 2021^[2], ca urmare a unei redresări a comerțului în zona euro, combinată cu o îmbunătățire a încrederii și o revenire a consumului privat și a investițiilor . Polonia, dintre toate țările din Europa Centrală și de Est, a fost printre cele mai intervenționiste, după cum arată graficul de mai jos.

În timp ce sprijinul a fost distribuit foarte uniform pentru companiile mari, guvernul polonez și-a sprijinit în mod special companiile mijlocii și mici, oferind scutiri fiscale masive care au fost, potrivit Gazeta, destul de eficiente. Alegerea poloneză s-a bazat și pe o absență a deciziei active pe piața muncii, permițând companiilor să concedieze angajați. Chiar și în comparație cu o piață extrem de liberală pe care am ales să o includem în lucrarea noastră (Rusia), datele sunt înspăimântătoare, deoarece aproape o treime din toate companiile au continuat să concedieze pe tot parcursul anului.

 

Pentru Polonia, revenirea preconizată în 2021 este mai slabă decât se anticipase anterior (3,5%), în principal din cauza faptului că țările din vestul UE nu și-au relaxat restricțiile (inclusiv pentru țările în mare parte vaccinate, cum ar fi Spania și Regatul Unit).Banca Mondială oferă o proiecție similară pentru 2022 (3,4%), datorită în parte unei reveniri robuste a cererii interne, în special în ceea ce privește investițiile.

“Deși PIB-ul Poloniei a scăzut în 2020 pentru prima dată în ultimii 30 de ani, economia poloneză, bine diversificată, este una dintre cele mai puțin afectate în Europa pe fondul pandemiei COVID-19″, a declarat Marcus Heinz, reprezentantul rezident al Băncii Mondiale pentru Polonia și statele baltice. “O provocare cheie pe termen scurt este de a continua să sprijinim sectoarele […]. De asemenea, Polonia trebuie să continue să își consolideze instituțiile pentru a se pregăti pentru un nou val de absorbție a fondurilor UE, din care o mare parte va merge către proiecte cu emisii reduse de dioxid de carbon și mai ecologice.”

Blue Europe consideră că majoritatea opțiunilor luate de guvernul polonez au fost pozitive și, deși piața muncii va avea într-adevăr de suferit în următoarele luni, efectele nu se vor resimți pe termen lung.

Croația, ^[3] dimpotrivă, a ales să nu scadă taxele, ci s-a concentrat mai mult pe sprijin, în special în ceea ce privește salariile și sporurile. Mai mult de jumătate din companiile naționale au primit sprijin, ajungând chiar să acopere uneori până la 70% din cheltuieli. Soluții similare au fost, desigur, alese atât în Polonia, cât și în România și Ungaria, dar amploarea acestor măsuri nu au nimic în comun cu politica de sprijin din Croația. Acest lucru a permis o distrugere extrem de minimă a locurilor de muncă, în toate sectoarele.

Comisia Europeană și-a mărit proiecția privind creșterea economiei croate la 6,1% în 2022, ceea ce înseamnă că ar putea deveni una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din blocul comunitar. Între timp, prognoza din acest an a fost ușor redusă de la 5,3 la 5%. Comisia se așteaptă ca redresarea Croației să se bazeze în principal pe turism, creșterea consumului privat, investiții străine și reconstrucția după cutremur. Se așteaptă, de asemenea, o creștere economică mai mare pentru 2022 în Croația, ca urmare a fondului UE de redresare și de reziliență.

“Această prognoză este similară cu cea propusă de guvernul meu. Mi se pare foarte încurajator faptul că aceste cifre sunt chiar mai mari decât cele propuse inițial. Aceasta este o veste bună”, a comentat prim-ministrul Andrej Plenković .

Ungaria ^[4] a luat și ea același drum, cu o alegere mixtă între toate strategiile menționate mai sus. Datele privind PIB-ul din primul trimestru i-au luat prin surprindere pe analiști, deoarece am fost prognozat că economia ungară a înregistrat o expansiune mai mare în primele trei luni ale anului comparativ cu trimestrul anterior. Pe bază anuală, ritmul de contracție s-a atenuat în primul trimestru față de ultimul trimestru din 2020.

Péter Virovácz, analist-șef la ING Bank, a declarat că datele i-au surprins chiar și pe cei mai optimiști analiști. “Faptul că economia ungară a reușit să afișeze o creștere atât de dinamică pe bază trimestrială într-un trimestru care a prezentat în prealabil o imagine mai degrabă mixtă înseamnă că există un potențial de redresare a economiei mult mai mare decât se aștepta”, a spus el.

Spre deosebire de majoritatea celorlalte țări din UE Centrală, economia ungară ar putea reveni la nivelul de dinainte de criză chiar înainte de vară. Cele mai recente date arată în mod clar rezistența puternică și capacitatea de redresare a economiei maghiare. Datorită ritmului excelent de vaccinare și a relaxării treptate a restricțiilor, se așteaptă o revenire rapidă începând cu al doilea trimestru al anului.

Comisia Europeană (CE) este chiar mai optimistă decât guvernul ungar: chiar înainte de apariția ultimelor date privind PIB-ul, CE și-a majorat previziunile de creștere pentru economia ungară în previziunile sale economice de primăvară. În prezent, CE preconizează o creștere anuală de 5%, față de 4% cât a spus în previziunile sale de iarnă din februarie, în timp ce guvernul ungar estimează o creștere a PIB-ului pentru 2021 de 4,3%. În ceea ce privește anul 2022, CE a spus că se așteaptă ca economia Ungariei să se extindă cu 5,5%.

Există, bineînțeles, și performanțe proaste. În timp ce unii sunt extaziați în fața creșterii preconizate de 6%, așa cum a anunțat FMI, România nu pare să fie pe calea unei reveniri rapide din COVID-19. România, de exemplu, a înregistrat, fără îndoială, cea mai mare închidere de companii dintre toate țările membre ale UE centrale și estice, aproape dublu față de Polonia în majoritatea datelor din 2020 pe care le avem până acum.

Economia românească s-a contractat cu 3,9% în 2020, un șoc comparabil cu cel al unor economii europene cu o dimensiune similară a sectorului turismului, cum ar fi Olanda sau Bulgaria. Cu toate acestea, contracția din România a fost substanțial mai puternică decât în alte țări. De exemplu, Lituania s-a contractat doar cu 0,8%, iar Estonia cu 2,9%. În timp ce compoziția sectorială a unei țări nu poate fi schimbată cu ușurință pe termen scurt, întrebarea cea mai palpitantă acum este dacă și cât de repede își va reveni economia după șocul recesiunii.

Noua rată de creștere prognozată pentru România de 6% pentru 2021 a fost primită cu surprindere : a fost un optimism față de previziunile lor anterioare din octombrie 2020, care stabileau creșterea economică a României la 4,6%. De asemenea, aceasta face din România economia cu cea mai mare creștere preconizată a PIB-ului din regiune. Ungaria, de exemplu, se preconizează o creștere de 4,3%, iar Slovacia de 4,7%. Ne-am întrebat, așadar, care sunt factorii cheie pentru o redresare rapidă și cum se situează România în această privință? Ar trebui poate să fim mai prudenți decât FMI?

O inflație care să blocheze orice redresare?

O umbră importantă planează însă asupra cifrelor favorabile de redresare pe care le-am găsit până acum. Inflația anuală a Uniunii Europene a fost de 2,0% în aprilie 2021, în creștere de la 1,7% în martie. Cu un an înainte, rata a fost de 0,7%. Aceste cifre sunt publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europeneși cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în Ungaria (5,2%), Polonia (5,1%) și Luxemburg (3,3%). Comparativ cu luna martie, inflația anuală a scăzut în trei state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în douăzeci și trei.

Și asta nu e tot, deoarece, de exemplu, în perioada decembrie 2020 – aprilie 2021, IAPC^[5] inflația numai în zona euro a sărit de la -0,3% la 1,6%, cea mai rapidă accelerare din istoria seriei. Inflația energetică, parțial din cauza efectelor de bază legate de COVID-19, a reprezentat cea mai mare parte a creșterii, alături de alți factori speciali, inclusiv modificările TVA în Germania și reponderarea anuală a elementelor IAPC de către Eurostat.

Este probabil ca în lunile următoare să se exercite presiuni ascendente asupra inflației de bază a bunurilor, însă, având în vedere decalajul mare al producției și gradul de slăbire a pieței forței de muncă, riscul unor efecte semnificative de “runda a doua” asupra creșterii salariilor și a costurilor unitare cu forța de muncă din zona euro va rămâne scăzut. Prioritatea pe termen scurt a BCE va continua să fie menținerea condițiilor financiare foarte acomodative, evidentă, prin urmare, în ritmul recent accelerat al achizițiilor de active. În luna aprilie, în mod specific, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea energiei (+0,96 puncte procentuale, pp), urmată de servicii (+0,37 pp), produse alimentare, alcool și tutun (+0,16 pp) și bunuri industriale non-energetice (+0,12 pp).

^[6]

Inflația totală : Sursa Eurostat (citată mai sus)

Sursele graficului Europa Albastră https://www.worldbank.org/en/data/interactive/2021/01/19/covid-19-business-pulse-survey-dashboard

1. https://www.fitchratings.com/research/sovereigns/visegrad-4-economies-appear-resilient-to-covid-19-third-waves-13-04-2021 ↑

2. https://www.worldbank.org/en/news/press-release/2021/03/31/polish-economy-returns-to-growth-amidst-pandemic-related-setbacks ↑

3. https://www.euractiv.com/section/politics/short_news/eu-commission-increases-growth-forecast-for-croatia/ ↑

4. https://bbj.hu/economy/statistics/figures/analysts-raise-eyebrows-and-forecasts-in-light-of-startling-gdp-data ↑

5. https://en.wikipedia.org/wiki/Harmonised_Index_of_Consumer_Prices ↑

6. Source : EuroStat https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/11563095/2-19052021-AP-EN.pdf/6bd163f8-7551-3b07-a874-ddc78c9ad93d?t=1621412809290 ↑