Just Finance International (JFI) este un ONG olandez axat pe promovarea transparenței și a responsabilității în finanțarea dezvoltării și infrastructurii la nivel mondial. Principalele lor activități includ cercetarea aprofundată a fluxurilor financiare și susținerea justiției climatice și de mediu, precum și a drepturilor omului. Ei pun accentul pe impactul proiectelor de infrastructură la scară largă asupra comunităților locale și asupra mediului. În special, ei analizează investiții precum cele din China în Balcanii de Vest, subliniind problemele legate de poluare, strămutare forțată și pierderea mijloacelor de trai.
În ianuarie 2024, Sonja Stojadinovic, bursieră Blue Europe, a lucrat cu Just Finance International la un proiect de cercetare privind investițiile chineze în Balcanii de Vest. În special, echipa cu care a lucrat s-a concentrat pe explorarea cuprului și aurului de către compania minieră chineză Zijin în Bor și Majdanpek [1], precum și implicațiile și problemele mai largi din jurul implicării chineze în regiune [2]. JFI a realizat, de asemenea, o ilustrare geografică a răspunsului popular la investițiile chineze în Balcanii de Vest, cuprinzând atât proteste, cât și plângeri juridice apărute în Bosnia și Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Albania și Macedonia de Nord [3].
Pentru a obține mai multe informații despre această cercetare valoroasă, l-am intervievat pe consilierul principal al JFI, Nils Resare. Acesta este reporter de investigații, editor și autor, lucrând în principal în domeniul dezvoltării internaționale, comerțului și politicii de securitate. Mai jos, întrebări și răspunsuri.
1. Puteți detalia principalele concluzii ale cercetării dumneavoastră recente privind investițiile chineze în Balcanii de Vest? Din călătoria dvs. de cercetare la Bor și Majdanpek, care au fost cele mai izbitoare efecte ale operațiunilor miniere ale companiei Zijin asupra fermierilor locali?
Din experiența noastră, constatăm că există aproape întotdeauna o nemulțumire față de investițiile care au un mare impact social sau de mediu asupra unei comunități locale. Oamenii își vor ridica vocea și, uneori, vor demara procese împotriva părții responsabile. Cu toate acestea, ceea ce observăm atunci când ne concentrăm asupra investițiilor chineze care au avut loc în Balcanii de Vest în ultimul deceniu este o amploare semnificativ mai mare a nemulțumirilor și protestelor. Cercetările noastre arată mai mult de 100 de plângeri penale și/sau proteste ca răspuns la impactul negativ, în special în Serbia, unde au avut loc majoritatea investițiilor chineze.
În Serbia vedem, de asemenea, cum cadrul juridic și interpretarea juridică s-au schimbat în favoarea investițiilor chineze. Transparența și comunicarea sunt atât de limitate încât oamenii nu au cum să înțeleagă cum se va transforma cartierul lor în viitorul apropiat. Pentru cetățenii din Bor și Majdenpek, acest lucru este deosebit de îngrijorător. Noi exploatări miniere pot începe literalmente în curtea lor fără nicio notificare. Investiția mineritului Zijin în Bor este una dintre cele mai nechibzuite pe care le-am văzut în călătoriile mele în Balcanii de Vest. Mediul este deja un dezastru, iar impactul asupra populației este devastator.
2. Au existat eforturi semnificative din partea guvernelor din Balcanii de Vest pentru a trage la răspundere companiile chineze pentru acțiunile lor? Și ce rol au jucat guvernele locale fie în susținerea, fie în opoziția față de aceste investiții chineze și practicile lor?
Nu am cunoștință ca vreo țară din Balcani să îi tragă la răspundere pe investitorii chinezi, dacă vorbim despre asigurarea că lacunele sau practicile legale sunt eliminate, precum și că impactul este remediat din perspectiva persoanelor afectate de proiect, dar nu am analizat modul în care fiecare guvern abordează problema responsabilității. În concordanță cu cercetările noastre anterioare din 2022, cum ar fi în cazul Serbiei [4], legea privind achizițiile publice din această țară continuă să slăbească transparența și este deschisă abuzurilor; și că guvernul sârb declară adesea proiectele, în special investițiile chineze în industrii poluante, ca fiind de interes național, astfel încât să poată aplica legile cu mai multă flexibilitate. Dacă o națiune din Balcani sprijină sau se opune acestor investiții ar necesita investigații suplimentare.
3. Cum a reflectat mass-media din Balcanii de Vest controversele legate de investițiile chineze? Și cât de conștient este publicul larg din aceste țări cu privire la problemele de mediu și juridice asociate?
Există unele investiții chineze care au atras atenția mass-mediei, cum ar fi construcția de autostrăzi în Muntenegru și cazul cu munca forțată a vietnamezilor la fabrica Linglong din Serbia. Cu toate acestea, există multe alte investiții care nu au creat un impact prea mare din simplul motiv că mass-media locală este prea slabă sau că actorii civici și ONG-urile care lucrează la cazuri precum Kostolac B3 nu primesc suficientă atenție. Din acest motiv, ar putea exista, de asemenea, cazuri pe care pur și simplu le-am ratat în cartografierea noastră.
În Serbia, marile mass-media controlate de guvern nu par să fie foarte dornice să raporteze despre impactul negativ al investițiilor chineze. În alte țări, există mai multe rapoarte.
4. Cum au reacționat comunitățile locale din Balcanii de Vest la provocările de mediu și juridice ridicate de investițiile chineze? Și cât de eficiente au fost protestele locale și acțiunile în justiție în abordarea acestora?
După cum am descris în cartografierea noastră, au existat numeroase proteste sau plângeri legale în întreaga WB. Dar aș spune că protestele au fost mai puțin intense în locurile în care o mare parte a populației depinde de investiții pentru a-și asigura traiul. Acest lucru este valabil, de exemplu, pentru fabrica de fier și oțel din Smederevo. Foarte puțini oameni au vrut să critice poluarea crescută de la fabrică, chiar dacă aceasta le afecta viața de zi cu zi și sănătatea.
5. Puteți discuta despre rolul pe care ONG-urile l-au jucat în documentarea și abordarea problemelor cu companiile chineze? Care sunt unele dintre provocările juridice cu care se confruntă cetățenii și ONG-urile în intentarea de procese împotriva companiilor chineze?
Mai multe ONG-uri au jucat un rol important în abordarea problemelor legate de diferite investiții chineze. În Bosnia, de exemplu, ONG-urile au jucat un rol esențial în prelungirea investiției în centrala pe cărbune Tuzla 7. Aceasta este o explicație importantă a faptului că acest proiect este acum mort, ceea ce este o ușurare atât pentru mediu, cât și pentru climă. În general, ONG-urile locale au avut un rol esențial în abordarea unora dintre efectele negative ale acestor investiții.
6. În ciuda controverselor, au existat efecte economice pozitive ale investițiilor chineze în aceste regiuni?
Nu este ceva ce am cartografiat, dar, în multe cazuri, investițiile chineze au salvat vechile industrii sau mine neprofitabile din perioada Iugoslaviei. Acest lucru a prevenit șomajul a mii de lucrători, a creat locuri de muncă pentru subcontractanți și pentru întreprinderile locale. În multe locuri, forța de muncă este recunoscătoare investitorilor și le rămâne loială. Problema apare atunci când poluarea le distruge sănătatea sau când drepturile lor legale nu sunt respectate.
Există, de asemenea, cazuri în care cantități mari de materii prime sunt exportate din țările balcanice, fără ca economia locală să profite într-o mare măsură. Chiar dacă lucrătorii primesc salarii decente, o mulțime de bogății sunt scoase din țară într-o manieră colonială. Acest lucru este evident, de exemplu, în Bor, unde cantități uriașe de aur și cupru sunt exportate zilnic din țară.
7. Cum a reacționat comunitatea internațională, inclusiv UE, la aceste evoluții?
A existat o îngrijorare generală din partea UE cu privire la prezența chineză, în special în Serbia, dar această activitate nu este ceva ce am abordat în cartografierea plângerilor penale.
8. Puteți să împărtășiți povești specifice ale unor persoane, cum ar fi Ivica Jovic, care s-au confruntat cu confiscarea terenurilor și să discutați provocările juridice cu care s-au confruntat?
Micul fermier Ivica Jovic susține că 1,7 hectare din terenul său au fost confiscate de compania minieră Zijin după ce el a refuzat să le vândă. O parte din terenul său este acum inutil, iar unele dintre drumurile care fac legătura cu activitățile sale agricole sunt acum distruse. Ivica Jovic este doar unul dintre numeroșii fermieri din regiune care se confruntă cu probleme similare. Este o cale lungă și costisitoare de a ajunge în instanță în astfel de cazuri, ceea ce îi face pe unii dintre fermierii afectați să ezite.
9. Pe baza cercetărilor dumneavoastră, care credeți că vor fi implicațiile pe termen lung ale continuării investițiilor chineze în Balcanii de Vest pentru comunitățile locale și pentru mediu?
Depinde de guverne și de aplicarea legii în fiecare țară. Standardele juridice trebuie să fie aceleași pentru toți investitorii, indiferent de unde provin. Dacă sunt respectate reglementările naționale de bază și se fac calcule economice solide, problemele vor fi probabil mai mici. Dar dacă țările continuă să ia împrumuturi mari de la China și ocolesc legislația, vom asista la probleme mari pentru mediu, climă și pentru societățile afectate.
Referințe
-
Just Finance International (februarie 2024), Despair among Serbian farmers when their land is confiscated. Disponibil la adresa: https://justfinanceinternational.org/2024/02/23/despair-among-serbian-farmers-when-their-land-is-confiscated/. ↑
-
Just Finance International (aprilie 2024), Chinese investment in the Balkans leaves a trail of controversy. Disponibil la adresa: https://justfinanceinternational.org/2024/04/17/chinese-investment-in-the-balkans-leaves-a-trail-of-controversy/. ↑
-
Just Finance International (2024), Proteste și plângeri penale în Balcanii de Vest. Disponibil la adresa: https://justfinanceinternational.org/wp-content/uploads/2024/05/balkan-map-all.pdf ↑
-
Just Finance International (iunie 2022), Legal Memo on Chinese investments in Serbia Shows Weakened Rule of Law, Leading to Forced Labour and Human Rights Abuses. Disponibil la adresa: https://justfinanceinternational.org/2022/06/13/legal-memo-on-chinese-investments-in-serbia-shows-weakened-rule-of-law-leading-to-forced-labour-and-human-rights-abuses/ ↑
