Influența chineză în Europa Centrală și de Est și invazia rusă a Ucrainei în 2022-2023

Mark Temnycky – Jurnalist independent

Mark Temnycky este un jurnalist independent acreditat care acoperă Europa de Est și un membru nerezident al Centrului Eurasia al Consiliului Atlantic. Din punct de vedere academic, a obținut un Master of Public Administration și un Master of Arts in International Relations la Maxwell School.

Această contribuție face parte din cartea “The Dragon at the Gates of Europe: Chinese presence in the Balkans and Central-Eastern Europe” (mai multe informații aici) și a fost selectată pentru a fi publicată în acces liber pe site-ul Blue Europe, pentru o mai mare acoperire. Citare: Markny Temnycky, Mark, Mark, Mark, Mark:

Temnycky, Mark, Chinese Influence in Central and Eastern Europe and the 2022-2023 Russian Invasion of Ukraine, în: Andrea Bogoni și Brian F. G. Fabrègue, eds., The Dragon at the Gates of Europe: Chinese Presence in the Balkans and Central-Eastern Europe, Blue Europe, Dec 2023: pp. 41-56. ISBN: 979-8989739806.

1. Introducere

La 24 februarie 2022, Rusia și-a lansat invazia în Ucraina^[1]. Până în prezent, zeci de mii de soldați și civili ucraineni au fost uciși^[2]. O pătrime din populația Ucrainei este strămutată, iar numeroase orașe și sate ucrainene au fost distruse^[3]. Potrivit experților, va fi nevoie de peste 1 trilion de dolari pentru a reconstrui țara și – pur și simplu – războiul a fost devastator^[4]. Din păcate, nimeni nu știe când se va încheia incursiunea militară rusă.

Când a început războiul, comunitatea internațională a reacționat rapid. Țările din întreaga lume au trimis Ucrainei ajutor financiar, umanitar, medical și de apărare^[5]. Acest ajutor a permis Ucrainei să țină piept cu succes invaziei continue a Rusiei și a ajutat Ucraina să-și recupereze încet teritoriul de la ocupanții ruși. De asemenea, a permis Ucrainei să se reconstruiască în această perioadă dificilă.

Între timp, în timp ce comunitatea internațională a ajutat Ucraina, aceasta a impus, de asemenea, sancțiuni severe Rusiei pentru a o pedepsi pentru războiul său. Unele bănci rusești au fost excluse din SWIFT, sistemul internațional de mesagerie financiară^[6]. Rusia a fost exclusă din numeroase organizații internaționale, precum Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și Consiliul Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, precum și din organismele de conducere ale fotbalului, FIFA și UEFA. În plus, proprietățile a sute de politicieni și oligarhi ruși au fost înghețate și confiscate, iar mii de zboruri comerciale rusești au fost interzise în țările occidentale.^[7] Aceste sancțiuni au afectat economia rusă, unde experții prevăd că Rusia a pierdut sute de miliarde de dolari ca urmare a acestor sancțiuni.^[8]

Din cauza acestui răspuns internațional, Rusia a fost forțată să construiască relații cu alte țări care nu au condamnat războiul său. Numeroase țări și-au încetat relațiile de afaceri cu Rusia, iar acest lucru a contribuit și mai mult la problemele economice ale Rusiei. Dar, pe măsură ce Rusia se luptă pe scena internațională și pe măsură ce influența Rusiei scade în întreaga lume, o altă țară a încercat să îi ia locul. Aceasta nu este nimeni alta decât China.

De ani de zile, chinezii au lucrat cu atenție pentru a încerca să își afirme locul pe glob. De exemplu, în Europa Centrală și în Europa de Est, chinezii au încercat să lanseze noi afaceri și programe în încercarea de a-și consolida influența în regiune. Cu toate acestea, invazia Rusiei în Ucraina a dus la scăderea eforturilor Chinei în Europa Centrală și de Est, precum și în alte părți.

Cu alte cuvinte, războiul Rusiei a avut consecințe care depășesc relația Rusiei cu comunitatea internațională. Invazia rusă din Ucraina a avut, de asemenea, un impact asupra Chinei, unde chinezii încep să realizeze că rolul lor în Europa este în declin.

Care este relația ruso-chineză și cum s-a modelat aceasta de-a lungul timpului? În plus, cum a influențat războiul din Rusia rolul Chinei în Europa Centrală și de Est? În cele din urmă, cum a forțat Rusia războiul să se bazeze pe China?^[9]

2. Istoria și evoluția relațiilor sino-ruse

Timp de secole, Rusia și China au întreținut o relație complicată^[10]. Mai degrabă decât să exploreze acest parteneriat dens și îndelungat, această lucrare va evidenția pe scurt secolul trecut și modul în care aceste evenimente au influențat actuala relație ruso-chineză.

Relațiile sino-ruse: 1950s-1991

Parteneriatul modern dintre Rusia și China a apărut la mijlocul anilor 1900, când sovieticii au sprijinit partidul comunist din China^[11]. În această perioadă, Uniunea Sovietică nou înființată a căutat să extindă ideologiile comuniste în alte părți ale globului, astfel, sovieticii i-au văzut pe chinezii comuniști ca parteneri. Ei împărtășeau ideologii și valori comune. Această relație s-a materializat după cel de-al Doilea Război Mondial, când mișcarea comunistă a crescut în China. O revoluție a apărut în China, unde comuniștii au luptat cu forțele naționaliste chineze. În această perioadă, sovieticii au acordat rapid sprijin Partidului Comunist Chinez și, în cele din urmă, forțele comuniste au câștigat. Partidul Comunist Chinez a înființat Republica Populară Chineză și a fost format un parteneriat formal între Uniunea Sovietică și China^[12]

Ambele țări și-au sprijinit reciproc aspirațiile politice și ideologice pe măsură ce timpul avansa în timpul Războiului Rece. De exemplu, în timpul războiului din Vietnam, China a sprijinit forțele comuniste din Vietnamul de Nord. Uniunea Sovietică ar fi sprijinit China și eforturile sale în timpul conflictului, și a susținut forțele comuniste. În mod similar, în timpul invaziei sovietice din Afganistan, chinezii i-au sprijinit pe sovietici în eforturile lor. Sovieticii și chinezii nu au fost de acord cu fiecare acțiune sau politică întreprinsă în această perioadă și au existat chiar și câteva încăierări în apropierea graniței chino-sovietice estice. Cu toate acestea, ambele țări au continuat să își mențină relațiile, considerând că acestea vor fi reciproc avantajoase pentru obiectivele și aspirațiile lor viitoare în regiune.

Relațiile sino-ruse: 1991-prezent

La începutul secolului și după prăbușirea Uniunii Sovietice, Rusia și China au căutat să obțină influență geopolitică și economică în regiunile lor și nu numai^[13]. Cele două țări s-au bucurat de relații militare, economice și politice strânse și s-au sprijinit adesea reciproc în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, precum și în Consiliul de Securitate. Acest lucru a dus la o dinamică a puterii în care Rusia și China se sprijină reciproc și votează în mod similar în cadrul rezoluțiilor ONU și al Consiliului de Securitate. Ambele țări au încercat, de asemenea, să submineze influența occidentală și în regiunile în curs de dezvoltare, cum ar fi Africa și unele părți ale Asiei. În aceste cazuri, rușii și chinezii au încercat să dezvolte relații economice cu țările din regiunile lor, iar influența lor a crescut pe măsură ce au încercat să concureze cu Occidentul. În cele din urmă, ambele țări au încercat în mod infam să se amestece în afacerile vecinilor lor și în străinătate. Acest lucru a variat de la furnizarea de contribuții financiare pentru campanii politice la lansarea de atacuri cibernetice și furtul de date personale și sensibile.

Acum, relația sino-rusă este pusă la încercare. Acest lucru se datorează incursiunii militare ruse în Ucraina. Pe scurt, invazia rusă în Ucraina a afectat rolul Chinei în relația cu Rusia, precum și relația Chinei cu diverse țări europene. În timp ce majoritatea comunității internaționale a condamnat Rusia pentru invazia sa în Ucraina, China a rămas tăcută. Până în prezent, guvernul chinez nu a condamnat invazia rusă. În schimb, a pus războiul pe seama influenței și provocării SUA și NATO^[14]

De asemenea, China nu a participat la sancționarea internațională a Rusiei^[15]. În timp ce lumea încearcă să forțeze Rusia să își oprească invazia din Ucraina, China continuă să facă afaceri cu Federația Rusă^[16]. Acest lucru a permis Rusiei să își continue războiul din Ucraina, deoarece veniturile pe care le generează prin afaceri și comerț sunt folosite pentru finanțarea operațiunilor rusești din Ucraina^[17]

A existat, de asemenea, o creștere semnificativă a relațiilor comerciale ruso-chineze. De asemenea, chinezii au oferit Rusiei ajutor în domeniul apărării. Conform rapoartelor, comerțul chinez cu Rusia a crescut cu aproape 30 % în 2022^[18]. Între timp, China ar fi ajutat Rusia să se înarmeze în timpul războiului. Recent, au existat rapoarte potrivit cărora China trimite Rusiei puști de asalt, drone și veste antiglonț^[19]. Furnizarea de arme suplimentare Rusiei nu va duce decât la un război prelungit în Ucraina^[20]

3. Efectele invaziei rusești din Ucraina asupra relațiilor sino-europene

De-a lungul invaziei rusești din Ucraina, China a optat să ofere asistență rușilor. Această decizie este un lucru care a afectat relațiile Chinei în întreaga lume, în special în Europa Centrală și de Est.

Majoritatea țărilor din regiune au sprijinit Ucraina în timpul războiului și vor face orice este necesar pentru a se asigura că Ucraina câștigă. Între timp, China a continuat să sprijine Rusia. Din cauza acestor obiective diferite, multe țări din Europa Centrală și de Est au început să își reducă interacțiunile cu chinezii.

În timp ce lumea a fost preocupată de invazia rusă din Ucraina, China a încercat să își extindă influența în Europa Centrală și de Est. Însă aceste eforturi nu au fost încununate de succes. Pe parcursul mai multor ani, multe țări din Europa Centrală au criticat încercarea Chinei de a se impune în Europa Centrală și de Est. Există un sentiment de neîncredere în rândul europenilor, iar aceștia și-au limitat interacțiunile cu China^[21]. În plus, aceste țări nu sunt dependente de asistența chineză. Cu alte cuvinte, aceste țări din Europa sunt autosuficiente. Datorită acestei independențe, țările din Europa Centrală și de Est sunt capabile să se distanțeze de China fără a fi nevoite să se bazeze pe finanțarea proiectelor, eforturile de restaurare și alte mijloace de promovare a creșterii în țările lor^[22]

Relațiile Chinei cu Europa Centrală

De exemplu, în România, chinezii urmau inițial să urmărească proiecte de infrastructură publică. Această opțiune a fost însă de scurtă durată, deoarece guvernul român a adoptat un memorandum care prevedea că firmele trebuie să urmeze protocoalele și practicile stabilite de Uniunea Europeană. Firmele chineze nu se încadrau în această categorie, ceea ce a permis românilor să taie legăturile cu companiile chineze^[23]. De atunci, românii au explorat alte căi. Alte țări din Europa Centrală au urmat politici similare pentru a reduce influența chineză în regiune. În Slovacia, guvernul s-a jucat inițial cu ideea de a construi o cale ferată care să se întindă din țara lor până în China. Cu toate acestea, invazia rusă din Ucraina a abandonat aceste planuri. China sprijină Rusia în acest război continuu și, ca urmare, slovacii au decis că nu doresc să facă afaceri cu chinezii în această perioadă^[24]

Cehia a avut, de asemenea, dispute cu China, dar din motive diferite. La începutul acestui an, peste 150 de membri ai Camerei inferioare cehe au vizitat Taiwanul. În timpul vizitei, reprezentanții au promis să “consolideze legăturile bilaterale economice, politice și culturale” cu Taiwanul.^[25] Cehii au discutat, de asemenea, afaceri cu arme cu Taiwanul. Aceste acțiuni i-au supărat pe chinezi și, ca urmare, relațiile dintre Cehia și China au scăzut.

În cele din urmă, relațiile dintre Polonia și China s-au deteriorat. Recent, oficialii guvernului polonez au refuzat să se întâlnească cu oficialii chinezi din cauza invaziei rusești din Ucraina. Guvernul polonez i-a îndemnat pe chinezi să facă presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului. Cu toate acestea, declarațiile poloneze către chinezi au rămas fără ecou. Guvernul polonez a făcut, de asemenea, apel la aliații și partenerii săi europeni să fie atenți la relațiile lor cu China, având în vedere invazia rusă continuă din Ucraina^[26]. Aceste declarații au supărat chinezii.

Având în vedere evoluțiile din România, Slovacia, Cehia și Polonia, influența chineză în Europa Centrală este în scădere. Țările din regiune nu mai doresc să facă afaceri cu firme și corporații chineze. În plus, oficialii guvernamentali din aceste țări și-au redus interacțiunile cu oficialii chinezi.

Relațiile Chinei cu Europa de Est

Europa Centrală nu este singura zonă în care China a avut dificultăți. Chinezii au realizat, de asemenea, că influența lor este în declin în Europa de Est. De exemplu, la mijlocul anilor 2010 și înainte de invazia rusă din Ucraina, guvernul chinez a stabilit o inițiativă cu țările din Europa Centrală și de Est în încercarea de a-și extinde influența în Europa. Cunoscută sub numele de 17 1, aceste țări europene au discutat oportunități de afaceri cu China^[27] Invazia rusă a Ucrainei a dus însă la un declin al cooperării în cadrul acestui format. Recent, cele trei state baltice au renunțat la implicarea lor în inițiativa 17 1 a Chinei.^[28] Programul a scăzut acum la 14 1, iar alte țări își reconsideră rolul în program.^[29] Acest lucru sugerează că politica care a urmărit să consolideze legăturile Chinei cu Europa Centrală și de Est eșuează.

În afara acestui program, Ucraina a înregistrat, de asemenea, un declin al relațiilor sale cu China de la începutul războiului. Acest lucru a fost cel mai evident la începutul acestui an, când China a propus un plan de pace în 12 puncte pentru a încerca să rezolve invazia rusă din Ucraina^[30]. Planul a fost rapid respins de Ucraina, unde ucrainenii au declarat că acordul chinez a favorizat Rusia. Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a încercat, de asemenea, să vorbească cu președintele chinez Xi Jinping și chiar l-a invitat pe liderul chinez în Ucraina. Deși președintele Xi a avut recent o convorbire telefonică cu președintele Zelenskyy, nu pare că liderul chinez va vizita Ucraina prea curând. În plus, rămân îndoieli cu privire la intențiile Chinei și la relația sa cu Ucraina^[31]

În cele din urmă, în afară de aceste exemple, dorința Chinei de a continua să sprijine Rusia a dus la declinul rolului său în Europa Centrală și de Est. Cu alte cuvinte, China trebuie să dea vina doar pe ea însăși pentru această relație în declin. Pe măsură ce războiul continuă, prețurile la alimente și gaze au crescut în întreaga lume^[32], ceea ce a creat greutăți pentru milioane de locuitori din Africa, Orientul Mijlociu și părți ale Asiei. În plus, sectorul agricol și mediul din Ucraina au fost grav afectate^[33], ceea ce a împiedicat Ucraina să exporte alimente și bunuri în alte părți ale lumii. Aceste evenimente au condus deja la o criză alimentară, iar dacă situația se înrăutățește, aceasta ar putea duce la o foamete globală^[34]. Prin urmare, este imperativ ca Rusia să pună capăt războiului din Ucraina. China ar putea contribui la acest proces.

4. Concluzie

În general, invazia rusă din Ucraina a fost devastatoare. În timp ce comunitatea internațională a încercat să elimine Rusia din organizațiile și piețele internaționale, China încearcă să sprijine Rusia în această perioadă. Chinezii au oferit Rusiei o salvare economică. Această decizie permite Rusiei să continue finanțarea războiului său din Ucraina.

China începe acum să realizeze că această decizie are consecințe. În ultimele 19 luni, influența Chinei în Europa a scăzut, în special în Europa Centrală și de Est. Numeroase țări din Europa nu mai sunt interesate să continue afacerile și relațiile economice cu chinezii. În plus, oficialii guvernamentali din Europa Centrală și de Est și-au redus interacțiunile cu chinezii. Ca urmare, țările din Europa Centrală și de Est au învățat din angajamentele lor anterioare cu China. Între timp, influența politică a Chinei a fost în scădere în această parte a lumii. Acest lucru i-a învățat pe chinezi că vor trebui să meargă cu grijă pe măsură ce războiul continuă și că trebuie să continue să monitorizeze situația pentru a vedea cum evoluează lucrurile în Ucraina.

Pe scurt, decizia Chinei de a sprijini Rusia în timpul invaziei rusești din Ucraina a dus la pierderea influenței Chinei în Europa Centrală și de Est. Aceste evenimente i-au învățat pe chinezi cum va reacționa comunitatea internațională în timp de război, deoarece Rusia a pierdut miliarde de dolari din cauza sancțiunilor severe, precum și mii de vieți. În ciuda acestei devastări, chinezii au ales să sprijine Rusia în timpul războiului.

Sprijinul Chinei pentru Rusia i-a afectat imaginea în Europa Centrală și de Est. Chinezii ar trebui să folosească aceste evenimente ca pe o lecție.

Referințe

1. Holly Ellyatt, “Russian Forces Invade Ukraine”, CNBC, 24 februarie 2022, https://www.cnbc.com/2022/02/24/russian-forces-invade-ukraine.html. ↑
2. Guy Faulconbridge, “Ukraine War, already with up to 354,000 Casualties, Likely to Last Past 2023 – U.S. Documents,” Reuters, 12 aprilie 2023, https://www.reuters.com/world/europe/ukraine-war-already-with-up-354000-casualties-likely-drag-us-documents-2023-04-12/. ↑
3. George Ramsay, “A Quarter of Ukrainians Have Fled Their Homes. Here’s Where They’ve Gone”, CNN, 21 martie 2022, https://www.cnn.com/2022/03/21/europe/ukraine-russia-conflict-10-million-refugees-intl/index.html. ↑
4. Steven Arons, “Ukraine Reconstruction May Cost $1.1 Trillion, EIB Head Says,” Bloomberg, 21 iunie 2022, https://www.bloomberg.com/news/articles/2022-06-21/ukraine-reconstruction-may-cost-1-1-trillion-eib-head-says#xj4y7vzkg. ↑
5. Christopher Wolf, “Countries That Have Sent the Most Aid to Ukraine,” U.S. News and World Report, 24 februarie 2023, https://www.usnews.com/news/best-countries/articles/2023-02-24/these-countries-have-sent-the-most-aid-to-ukraine. ↑
6. BBC, “What Are the Snactions on Russia and Are They Hurting Its Economy?” BBC, 25 mai 2023, https://www.bbc.com/news/world-europe-60125659. ↑
7. Mark Temnycky, “Western Companies Should Do More to Stop Russia,” Wilson Center, 31 martie 2022, https://www.wilsoncenter.org/blog-post/western-companies-should-do-more-stop-russia. ↑
8. Ibidem. ↑
9. Paul Haenle și Ali Wyne, “The Paradox of the Russia-China Relationship,” Carnegie Endowment for International Peace, 18 august 2022, https://carnegieendowment.org/2022/08/18/paradox-of-russia-china-relationship-pub-87695. ↑
10. Philip Snow, “China and Russia’s Long Dance”, Project Syndicate, 28 aprilie 2023, https://www.project-syndicate.org/onpoint/china-russia-relations-history-lessons-for-present-and-future-by-philip-snow-2023-04. ↑
11. Peter Neville-Hadley, “How Chinese Communists Fell in Love with Russians and Revolution in 1920s Moscow,” South China Morning Post, 27 ianuarie 2028, https://www.scmp.com/magazines/post-magazine/long-reads/article/2130584/how-chinese-communists-fell-love-russians-and. ↑
12. Snow, “China and Russia’s Long Dance”, Project Syndicate. ↑
13. Ibidem. ↑
14. Simone McCarthy, “As War Breaks Out in Europe, China Blames the US”, CNN, 25 februarie 2022, https://www.cnn.com/2022/02/25/china/china-reaction-ukraine-russia-intl-hnk-mic/index.html. ↑
15. Maia Nikoladze, Phillip Meng și Jessie Yin, “How Is China Mitigating the Effects of Sanctions on Russia?” Atlantic Council, 14 iunie 2023, https://www.atlanticcouncil.org/blogs/econographics/how-is-china-mitigating-the-effects-of-sanctions-on-russia/. ↑
16. Laura He, “China ajută la susținerea economiei rusești. Here’s How”, CNN, 26 februarie 2023, https://www.cnn.com/2023/02/22/economy/china-russia-economic-ties-ukraine-intl-hnk/index.html. ↑
17. Mark Temnycky, “The Western Companies Helping Underwrite Russia’s War”, Wilson Center, 22 martie 2023, https://www.wilsoncenter.org/blog-post/western-companies-helping-underwrite-russias-war. ↑
18. Amanda Lee, “China-Russia Trade Likely to Have “Plateaued” Even as Leaders Hail “Unprecedented High Level” Relations”, South China Morning Post, 24 mai 2023, https://www.scmp.com/economy/global-economy/article/3221672/china-russia-trade-likely-have-plateaued-even-leaders-hail-unprecedented-high-level-relations. ↑
19. Amy Hawkins, “China Agreed to Secretly Arm Russia, Leaked Pentagon Documents Reveal,” The Guardian, 14 aprilie 2023, https://www.theguardian.com/us-news/2023/apr/14/china-agreed-secretly-arm-russia-leaked-pentagon-documents-reveal. ↑
20. Mark Temnycky, “Increased Chinese Support for Russia Will Imperil the World,” The National Interest, 24 martie 2023, https://nationalinterest.org/blog/buzz/increased-chinese-support-russia-will-imperil-world-206339. ↑
21. Piotr Maciej Kaczynski, “How China Lost Central Europe,” Balkan Insight, 15 august 2022, https://balkaninsight.com/2022/08/15/how-china-lost-central-europe/. ↑
22. Sona Muzikarova, “China Is Losing Eastern Europe”, Atlantic Council, 19 iunie 2023, https://www.atlanticcouncil.org/blogs/econographics/china-is-losing-eastern-europe/. ↑
23. Bogdan Neagu, “Romanian Issues ‘Memorandum’ Blocking Chinese Firms From Public Infrastructure Projects,” EURACTIV, 2 februarie 2021, https://www.euractiv.com/section/economy-jobs/news/romania-issues-memorandum-blocking-chinese-firms-from-public-infrastructure-projects/. ↑
24. Kaczynski, “How China Lost Central Europe,” Balkan Insight. ↑
25. Daniel McVicar, “How the Czech Republic Became One of Taiwan’s Closest European Partners and What It Means for EU-China Relations,” Council on Foreign Relations, 24 aprilie 2023, https://www.cfr.org/blog/how-czech-republic-became-one-taiwans-closest-european-partners-and-what-it-means-eu-china. ↑
26. Katherine Walla, “Poland’s Prime Minister: Western Europe Needs to Commit to Ukrainian Victory and Beware of China,” Atlantic Council, 14 aprilie 2023, https://www.atlanticcouncil.org/blogs/new-atlanticist/polands-prime-minister-western-europe-needs-to-commit-to-ukrainian-victory-and-beware-of-china/. ↑
27. Andreea Brînză, “How China’s 17 1 Became a Zombie Mechanism,” The Diplomat, 10 februarie 2021, https://thediplomat.com/2021/02/how-chinas-171-became-a-zombie-mechanism/. ↑
28. Stuart Lau, “Down to 14 1: Estonia and Latvia Quit China’s Club in Eastern Europe,” POLITICO Europe, 11 august 2022, https://www.politico.eu/article/down-to-14-1-estonia-and-latvia-quit-chinas-club-in-eastern-europe/. ↑
29. Pepijn Bergsen și Valdonė Šniukaitė, “Central and Eastern Europe Become Hawkish on China”, Chatham House, 16 septembrie 2022, https://www.chathamhouse.org/2022/09/central-and-eastern-europe-become-hawkish-china. ↑
30. Alexander Gauev, “Inside China’s Peace Plan for Ukraine,” Carnegie Endowment for International Peace, 1 martie 2023, https://carnegieendowment.org/politika/89172. ↑
31. Peter Dickinson, “Xi Calls Zelenskyy but Doubts Remain Over China’s Peacemaker Credentials,” Atlantic Council, 26 aprilie 2023, https://www.atlanticcouncil.org/blogs/ukrainealert/xi-calls-zelenskyy-but-doubts-remain-over-chinas-peacemaker-credentials/. ↑
32. Mark Temnycky, “Russia’s War: Global Inflation, Famine, and Recession,” Emerging Europe, 26 mai 2022, https://emerging-europe.com/voices/russias-war-global-inflation-famine-and-recession/. ↑
33. Mark Temnycky, “The Environmental Impacts of the Russian Invasion Affect Us All,” Diplomatic Courier, 22 iulie 2022, https://www.diplomaticourier.com/posts/the-environmental-impacts-of-the-russian-invasion-affect-us-all. ↑
34. Comitetul editorial, “Se prefigurează o foamete globală. The U.S. Could Present It,” The Washington Post, 30 aprilie 2022, https://www.washingtonpost.com/opinions/2022/04/30/united-states-must-prevent-global-famine/. ↑