Grecia față de schimbările climatice: turismul și agricultura afectate

Peisajele pitorești și biodiversitatea bogată a Greciei sunt sub asediul unui număr tot mai mare de incendii de vegetație. Aceste incendii, provocate atât de factori naturali, cât și de factori umani, reprezintă provocări economice și de mediu semnificative. Verile calde și uscate ale țării creează condiții ideale pentru incendii, în timp ce activitățile umane, inclusiv comportamentul neglijent și incendiile provocate, contribuie în mod substanțial la apariția acestora.

Din punct de vedere ecologic, impactul este devastator. Biodiversitatea are de suferit, deoarece ecosistemele sunt perturbate, iar populațiile de animale sălbatice scad, în special – după cum vom vedea – în zonele rurale și în insule (după cum se vede pe harta de mai jos, insule populare precum Corfu, Rodos, Evia, unde au fost afectate la sfârșitul lunii iulie 2023). Eroziunea solului în urma incendiilor duce la o degradare suplimentară a peisajului și a calității apei, afectând agricultura și ecosistemele. Incendiile contribuie la poluarea aerului, prezentând riscuri pentru sănătatea comunităților, în special a populațiilor vulnerabile. În plus, eliberarea de CO2 în urma arderii vegetației agravează schimbările climatice, creând o buclă de feedback care crește riscul și intensitatea incendiilor viitoare.

Grecia s-a confruntat, de asemenea, cu inundații grave, mii de persoane fiind salvate în septembrie 2023^[1]. Oficialii locali au raportat că precipitațiile extreme au transformat străzile în râuri, au distrus clădiri și poduri și au scufundat sate întregi. Inundațiile, care au afectat și Bulgaria și Turcia, țări vecine, s-au soldat cu cel puțin 14 morți în cele trei țări, dintre care șase în Grecia^[2]

Regiunea Thessalia, cunoscută ca fiind inima agricolă a Greciei, a fost cea mai afectată, purtătorul de cuvânt al guvernului, Pavlos Marinakis, descriind inundațiile ca fiind cele mai importante din istoria țării. Volos, Pelion, Karditsa și Trikala se numără printre cele mai afectate zone. În ciuda zilelor de ploi torențiale necruțătoare, prognozele meteorologice sugerează un oarecare răgaz, deoarece se așteaptă ca precipitațiile să se diminueze.

Aceste inundații catastrofale urmează îndeaproape incendiilor mortale care au devastat nordul Greciei, accentuând vulnerabilitatea țării la fenomenele meteorologice extreme. Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a declarat că grecii se confruntă cu “o luptă foarte inegală” cu natura^[3]

Abordarea problemei cu multiple fațete a incendiilor de vegetație și a inundațiilor provocate de apele pluviale din Grecia necesită o abordare cuprinzătoare. Aceasta include îmbunătățirea strategiilor de prevenire și de răspuns la incendii, refacerea și gestionarea durabilă a terenurilor și adoptarea de măsuri de atenuare și adaptare la schimbările climatice. Protejarea patrimoniului natural al Greciei și asigurarea bunăstării economiei și comunităților sale necesită eforturi concertate din partea guvernului, a părților interesate locale și a comunității internaționale.

Impactul economic asupra Greciei

Din punct de vedere economic, incendiile fac ravagii în diverse sectoare. Industria forestieră suferă pierderi în ceea ce privește rezervele de lemn, ceea ce afectează ocuparea forței de muncă și veniturile. Agricultura se confruntă cu distrugerea culturilor și a infrastructurii, ceea ce diminuează productivitatea și veniturile agricultorilor. Industria turismului, o piatră de temelie a economiei grecești, cunoaște scăderi pe măsură ce incendiile degradează frumusețea naturală și descurajează vizitatorii, ceea ce are un impact asupra întreprinderilor locale și asupra ocupării forței de muncă^[4]. În plus, costurile de combatere a incendiilor și eforturile de refacere solicită resursele publice, deturnând fonduri din alte domenii critice.

Europa s-a confruntat cu pierderi financiare și de mediu semnificative din cauza incendiilor de vegetație, pagubele fiind estimate la 4,1 miliarde de euro (4,43 miliarde de dolari) numai în acest an^[5 ] Căldura extremă care afectează regiunea mediteraneană, din Grecia până în Spania, a contribuit la incendii forestiere de amploare, după cum se poate vedea pe harta de mai jos.

Un sector turistic grecesc afectat

În weekendul 22-23 iulie 2023, aproximativ 20.000 de persoane au fost nevoite să își evacueze casele și hotelurile din Rodos, deoarece un infern violent, care a început marțea precedentă, a avansat spre stațiunile de coastă din sud-estul insulei^[6].[6] Situația reflectă gravitatea incendiilor care afectează multe alte destinații turistice, ceea ce a dus la perturbări semnificative și la strămutarea a mii de locuitori și turiști care căutau să se pună la adăpost de flăcările care se răspândeau cu repeziciune. Marile companii aeriene, inclusiv TUI din Marea Britanie, easyJet și Jet 2, au răspuns la criza din Rodos prin organizarea de zboruri suplimentare pentru a face față nevoii de evacuare și de ajustare a călătoriilor.^[7 ] Mai jos sunt prezentate două hărți care prezintă epicentrele incendiilor de vegetație din Rodos și Corfu, insule notorii populate de turiști.

Sursă: BBC 2023

Situația subliniază vulnerabilitatea Greciei, o țară afectată frecvent de incendii de vegetație în timpul verii, exacerbată acum de valurile de căldură extreme induse de schimbările climatice în sudul Europei. Aceste provocări de mediu reprezintă un risc pentru industria turismului, care este crucială pentru economia Greciei, reprezentând 18% din PIB-ul său și unul din cinci locuri de muncă. Dependența de turism este și mai pronunțată în Rodos și în alte insule grecești^[8]

Agenția de rating Moody’s a evidențiat recent într-un raport potențialele consecințe pe termen lung ale valurilor de căldură asupra atractivității Europei de Sud ca destinație turistică^[9]. Agenția avertizează că aceste condiții climatice ar putea diminua atractivitatea regiunii în timpul lunilor de vară, având un impact negativ asupra economiei locale și a sectorului turistic. Acest raport subliniază îngrijorarea tot mai mare cu privire la faptul că schimbările climatice ar putea descuraja turiștii să viziteze zonele predispuse la fenomene meteorologice extreme, ceea ce determină necesitatea unor soluții durabile și a unor strategii de adaptare.

Preocupări legate de agricultură

Grecia se confruntă cu pagube agricole extinse din cauza crizelor recente, ceea ce are un impact semnificativ asupra economiei și producției de alimente. Au fost distruși pomii fructiferi, porumbul și aproximativ o cincime din recolta de bumbac a țării, precum și peste 200 000 de animale și păsări de curte.

Câmpia Thessaliei, situată în centrul Greciei și cunoscută ca fiind una dintre principalele regiuni agricole, a fost printre cele mai afectate. Cunoscută ca fiind grânarul Greciei, Thessalia este crucială pentru fertilitatea sa bogată și pentru contribuția semnificativă la producția agricolă a națiunii, incluzând aproximativ 20% din terenul agricol și o parte substanțială din recolta de bumbac din Grecia. Devastarea regiunii a generat îngrijorări cu privire la producția națională de alimente și la potențialul impact pe termen lung asupra economiei.

Eforturile de restaurare sunt descurajante. În timp ce culturile precum cerealele și bumbacul pot fi replantate în următoarele câteva luni, regenerarea livezilor și a turmelor de animale, esențiale pentru producția de produse tradiționale grecești precum iaurtul și brânza feta, va dura mult mai mult. Această redresare prelungită va afecta probabil economia locală, mijloacele de subzistență și producția agricolă națională, subliniind necesitatea unor practici agricole durabile și a unor strategii solide de gestionare a dezastrelor pentru a atenua riscurile viitoare.

“Avem acum pagube la infrastructura de locuințe, dar și la serviciile municipalității, drumuri, școli, unități de sănătate primară și așa mai departe. Dacă nu reușim să le refacem cât mai repede, atunci avem problema că oamenii vor trebui să se ducă în altă parte să locuiască” , a declarat Spiros Kintzios, rectorul Universității Agricole din Grecia^[10]

Un studiu realizat în 2023 de Kalogiannidis et al.^[11] evidențiază relația complexă dintre riscurile agricole, vulnerabilitățile și practicile de reziliență și impactul colectiv al acestora asupra dezvoltării economice rurale durabile. Acesta subliniază că bunăstarea și prosperitatea zonelor rurale sunt strâns legate de siguranța și stabilitatea mediului de viață al agricultorilor. Comunitățile agricole se confruntă cu o vulnerabilitate materială din cauza condițiilor financiare precare și a costurilor ridicate asociate cu repararea locuințelor neglijate de mult timp, crescând astfel pericolul de a cădea din nou în sărăcie. Acoperirea insuficientă a asigurărilor, implementarea deficitară a măsurilor sociale și nepotrivirea acestora cu realitățile locale exacerbează și mai mult această vulnerabilitate, exercitând o presiune imensă asupra celor mai susceptibili membri ai societății, asupra bazei de resurse și asupra capacității de redresare a mediului.

Studiul subliniază importanța consolidării rezilienței rurale pentru a contracara efectele dezastrelor naturale și ale riscurilor de piață. Disparitățile dintre comunitățile rurale din Grecia și cele din alte țări dezvoltate, în pofida urbanizării și a creșterii economice, necesită o atenție sporită asupra dezvoltării economiei rurale, o comunicare eficientă între guvern și comunități și împuternicirea indivizilor de a-și exprima nevoile.

Repercusiunile economice ale incendiilor de vegetație din Grecia sunt exacerbate și mai mult de rata scăzută de acoperire a asigurărilor pentru astfel de dezastre. Între 1990 și 2019, doar 9 % din pierderile provocate de incendiile de vegetație au fost asigurate, lăsând marea majoritate a costurilor de recuperare neacoperite^[12] În lipsa unei asigurări adecvate, povara financiară a incendiilor de vegetație cade în mare măsură asupra gospodăriilor și întreprinderilor direct afectate de incendii. Acest lucru nu numai că solicită resursele acestor persoane și entități, dar pune, de asemenea, o sarcină semnificativă asupra băncilor naționale, care se pot confrunta cu o creștere a numărului de neplăți și a instabilității financiare. În consecință, ar putea exista implicații mai ample asupra mediului de creditare și asupra stabilității economice globale din Grecia, subliniind necesitatea unei intervenții guvernamentale și a unor mecanisme de asigurare mai solide pentru a atenua impactul financiar al incendiilor viitoare.

Abordarea cauzelor: schimbările climatice

Schimbările climatice joacă un rol semnificativ în amplificarea riscurilor de incendii, temperaturile globale crescând în medie cu 1,2°C din perioada preindustrială. Această creștere a dus la valuri de căldură și secete mai frecvente și mai intense, creând condiții favorabile incendiilor, în special în regiunile sensibile, cum ar fi regiunea mediteraneană^[13].[13] Indicele meteorologic al incendiilor, un instrument științific care măsoară inflamabilitatea vegetației pe baza temperaturii, umidității, vitezei vântului și a precipitațiilor recente, arată că regiunea mediteraneană a înregistrat o creștere rapidă a valorilor extreme de la sfârșitul secolului XX, ceea ce a dus la 29 de zile în plus de vreme extremă pentru incendii anual^[14]

În determinarea cauzei unui incendiu de vegetație, este esențial să se facă diferența între sursele de aprindere și condițiile predispozante. În timp ce schimbările climatice usucă în mod semnificativ și pregătesc vegetația pentru ardere, acestea nu declanșează direct un incendiu. Este nevoie de o scânteie, fie din activități umane, fie din evenimente naturale precum fulgerele, pentru a declanșa un incendiu. În Grecia, în timp ce unele incendii au fost atribuite incendiilor provocate,^[15] aceasta este de fapt o cauză minoră în general, fiind responsabilă pentru doar aproximativ 23 % din incendiile de vegetație^[16] În mod obișnuit, incendiile de vegetație își au originea în practicile agricole, cum ar fi arderea reziduurilor de recoltă sau pentru a stimula creșterea ierbii de pe pășuni, sau în defrișarea vegetației nedorite din zonele de mărăciniș și pășuni.

Grecia, care face parte din această regiune vulnerabilă, a fost martoră la condiții meteorologice severe de incendii care provin din valuri de căldură, care au devenit de cel puțin 50 de ori mai probabile din cauza schimbărilor climatice^[17] Schimbările climatice globale conduc la previziuni alarmante cu privire la frecvența și intensitatea viitoare a incendiilor de vegetație. Potrivit Programului ONU pentru Mediu, se anticipează o creștere a numărului de incendii de vegetație extreme de până la 14 % până în 2030 și de 50 % până în 2100^[18].[18] Această proiecție este deosebit de îngrijorătoare având în vedere impactul din ce în ce mai mare al incendiilor de vegetație asupra ecosistemelor, economiilor și comunităților din întreaga lume. După cum se arată în graficul de mai jos, anul 2021 a depășit drastic media precedentă de 12 ani a suprafețelor arse anuale cumulate.

În plus, chiar dacă încălzirea globală este limitată la 1,5°C, alinierea la obiectivul stabilit de națiuni în cadrul Acordului de la Paris din 2015, se așteaptă ca regiunea mediteraneană să fie totuși martora unei creșteri substanțiale a incidentelor de incendiu, cu o suprafață cu 40% mai mare prevăzută a fi expusă riscului de ardere^[19].[19 ] Dacă încălzirea globală depășește 2°C^[20], frecvența condițiilor meteorologice extreme de incendiu va crește. Cu toate acestea, cele mai grave efecte pot fi încă evitate dacă există o reducere rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceste date evidențiază importanța critică a unor măsuri climatice solide și a unor strategii eficiente de gestionare a incendiilor de vegetație pentru a atenua amenințarea tot mai mare reprezentată de incendiile de vegetație în contextul încălzirii globale: reducerea arderii combustibililor fosili, principalul factor care determină schimbările climatice și fenomenele meteorologice extreme, este un pas crucial în atenuarea riscurilor viitoare de incendii de vegetație și în asigurarea stabilității climatice globale.

Surse

1. https://edition.cnn.com/2023/09/07/europe/greece-floods-storm-rescue-climate-intl/index.html ↑

2. https://edition.cnn.com/2023/09/06/europe/greece-europe-extreme-weather-climate-intl/index.html ↑

3. https://www.bbc.co.uk/news/world-europe-66751510 ↑

4. https://www.nytimes.com/2023/07/26/world/europe/wildfires-greece-tourism.html ↑

5. https://www.bloomberg.com/news/articles/2023-09-04/greece-suffers-most-damage-as-wildfires-cost-europe-4-1-billion ↑

6. https://www.reuters.com/world/europe/tourists-flee-greek-island-rhodes-wildfire-thousands-evacuated-2023-07-23/ ↑

7. https://www.reuters.com/business/aerospace-defense/jet2-adds-more-flights-bring-britons-back-rhodes-2023-07-24/ ↑

8. https://www.reuters.com/world/europe/europes-sweltering-summer-could-send-tourists-cooler-climes-2023-07-18/ ↑

9. https://www.reuters.com/world/europe/repatriation-flights-head-greece-wildfires-force-tourists-flee-2023-07-24/ ↑

10. https://www.bbc.com/news/world-europe-66938011 ↑

11. https://www.mdpi.com/2077-0472/13/6/1222 ↑

12. https://www.scopegroup.com/dam/jcr:a3c101e0-5c39-45ae-9f62-5d98e7 7e7e5a/Scope ESG_Wildfire Greece_case study_Oct23_051023.pdf ↑

13. https://www.ipcc.ch/report/ar6/wg1/downloads/report/IPCC_AR6_WGI_SPM.pdf ↑

14. https://agupubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1029/2020RG000726 ↑

15. https://www.independent.co.uk/news/world/europe/corfu-wildfires-greece-rhodes-b2381320.html ↑

16. https://www.mdpi.com/2571-6255/4/2/18 ↑

17. https://www.worldweatherattribution.org/extreme-heat-in-north-america-europe-and-china-in-july-2023-made-much-more-likely-by-climate-change/ ↑

18. https://www.unep.org/resources/report/spreading-wildfire-rising-threat-extraordinary-landscape-fires ↑

19. https://www.nature.com/articles/s41598-017-00116-9 ↑

20. https://agupubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1029/2020RG000726 ↑