Această contribuție face parte din volumul “Dragonul de la porțile Europei: Prezența chineză în Balcani și în Europa Centrală și de Est” (mai multe informații aici) și a fost selectată pentru a fi publicată în acces liber pe site-ul Blue Europe, pentru a avea o acoperire mai largă. Citare:
Bogoni, Andrea, Foreword, in: Andrea Bogoni and Brian F. G. Fabrègue, eds., The Dragon at the Gates of Europe: Chinese Presence in the Balkans and Central-Eastern Europe, Blue Europe, Dec 2023: pp. 1-8. ISBN: 979-8989739806.
人生南北多歧路，
將相神仙， 將相神仙， 將相神仙
也要凡人做。
百代興亡朝復暮，
江風吹倒前朝樹。
功名富貴無憑據，，
費盡心情， 費盡心情，
總把流光誤。
濁酒三杯沉醉去，
水流花謝知何處。
– 儒林外史
În viața lor, bărbații merg pe căi diferite;
Generali, oameni de stat, sfinți și chiar nemuritori
Încep ca oameni obișnuiți. Dinastiile se ridică și cad,
Diminețile se transformăîn seri; vânturile dinspre râu
doboară copaci bătrâni. De la o domnie anterioară;
Și faima, bogăția, rangul pot dispărea fără urmă.
Atunci nu aspirați la acestea, irosindu-vă zilele;
Ci beți și fiți veseli, căci cine știe
Unde duc apele floarea aruncată peste ele?
– Savanții
În peisajul global modern în evoluție rapidă, în care “diminețile se transformă în seri” cât ai clipi din ochi, relațiile internaționale complicate se dezvoltă în jurul unei multitudini de factori: de la interese economice și aspirații politice la schimburi culturale și parteneriate strategice. Una dintre cele mai convingătoare povești care se desfășoară pe această scenă globală este relația în plină dezvoltare dintre Republica Populară Chineză (RPC) și țările din Europa Centrală și de Est (ECE), în special din Balcanii de Vest.
În capitalismul contemporan, Inițiativa Centura și Drumul (Belt and Road Initiative – BRI) a modificat în mod fundamental peisajul geografic. În decurs de un deceniu, BRI s-a transformat într-o inițiativă internațională care cuprinde peste o sută de țări, ceea ce a provocat un val de cercetări. Au fost publicate numeroase publicații academice în diverse domenii și limbi cu privire la implicațiile și consecințele extinse ale Inițiativei Belt and Road (Chen, Song și Yang 2022; Bashir et al. 2021).
Nu este surprinzător faptul că această dezbatere, atât în mass-media, cât și în mediul academic, a stârnit mai multe opinii divergente. Inițiativa Belt and Road este considerată de susținători ca fiind o abordare inventivă pentru promovarea creșterii economice prin îmbunătățirea conectivității transnaționale și colaborarea multilaterală (Benabdallah 2019), fiind, de asemenea, povestită ca o alternativă la metoda dominantă anterioară de investiții străine și ajutor facilitat de FMI și Banca Mondială (Bond 2020). Alții consideră că servește drept răspuns al Chinei la dominația Statelor Unite asupra sistemului comercial și financiar global (Zhao 2021), în ciuda argumentelor împotriva fezabilității unei noi ordini internaționale conduse de China (Mendes și Wang 2023).
Cu toate acestea, criticii avertizează împotriva beneficiilor economice ale unor investiții semnificative în națiuni cu un risc suveran ridicat și un randament scăzut al investițiilor, subliniind îndatorarea considerabilă impusă națiunilor gazdă de programele de infrastructură pe scară largă și avertizând împotriva unei posibile încurcături a datoriilor (Taylor și Zajontz 2020). Mulți susțin că Inițiativa Belt and Road creează, de fapt, o nouă formă de dependență (Green 2019; Behsudi 2023). O a doua preocupare este legată de rolul crucial jucat de stat în cadrul Inițiativei Belt and Road. Companiile private și corporațiile multinaționale sunt principalii promotori ai globalizării pieței libere, ceea ce contrastează puternic cu majoritatea inițiativelor de cooperare pe scară largă inițiate de guverne sau de întreprinderi de stat (Wang și Shen 2021). Investitorii privați consideră în mod frecvent că amploarea și durata ciclurilor de profit legate de aceste întreprinderi nu sunt atractive. Prin urmare, acest lucru semnalează un model de globalizare gestionat de stat, în care organizațiile naționale și interstatale au o influență semnificativă. Contrar ideii dominante conform căreia expansiunea capitalismului global este determinată exclusiv de o abordare centrată pe companii și orientată spre piață, acest model particular este dominat de stat. În cele din urmă, criticii BRI s-au concentrat, de asemenea, pe impactul asupra mediului și pe degradarea pe care astfel de proiecte de infrastructură le pot avea (Ascensão et al. 2018). De exemplu, un raport din 2017 publicat de World Wildlife Fund (WWF) a remarcat faptul că există o suprapunere considerabilă între proiectele BRI și mediile sensibile (World Wildlife Fund 2017).
Investițiile Chinei în Europa Centrală și de Est au cunoscut o expansiune notabilă și o supraveghere sporită după introducerea BRI și a modelului 16 1, în 2013 și 2012, în mod corespunzător. Influența economică tot mai mare a Chinei a provocat neliniște în rândul instituțiilor Uniunii Europene cu privire la repercusiunile sale politice. În 2018, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Johannes Hahn, a afirmat că UE ar trebui să fie mai alarmată de China decât de Rusia, în special în ceea ce privește “flancul sud-estic al continentului” (Heath și Gray 2018). Acest lucru se datorează posibilității ca China să plaseze “cai troieni” prin intermediul pârghiilor sale financiare pentru a impune presiuni politice asupra țărilor care urmăresc aderarea la UE (Karnitschnig 2017). Percepția “cailor troieni” chinezi s-a amplificat din cauza comportamentului anumitor țări UE, cum ar fi Grecia și Ungaria, care au sprijinit frecvent China, furnizându-i astfel o abordare indirectă pentru a slăbi unitatea UE (Salát 2020; Stroikos 2023). O deducție aparentă este că China ar putea pune în aplicare o tactică “divide et impera”: prin ridicarea comerțului și a investițiilor sale în ECE, Beijingul ar putea potențial “cumpăra ieftin” sprijinul politic al acestora, ar putea împiedica politicile UE care nu îi sunt favorabile și ar putea genera disonanță în cadrul Uniunii (Zeng 2023).
Publicația Blue Europe “The Dragon at the Gates of Europe: Prezența chineză în Balcanii de Vest și în Europa Centrală și de Est” este o explorare a acestei interacțiuni delicate. Editată de grupul de reflecție Blue Europe, această carte este o dovadă a efortului colectiv al numeroșilor cercetători, diplomați și experți care s-au dedicat deslușirii tapiseriei cu multiple fațete a relației dintre China și Europa Centrală și de Est. Regiunea Europei Centrale și de Est, care cuprinde țări precum Ungaria, Polonia, Republica Cehă și statele din Balcanii de Vest, a apărut ca un actor-cheie în marea strategie a Chinei.
Această carte se străduiește să ofere cititorilor o imagine de ansamblu cuprinzătoare a evoluțiilor recente și face lumină asupra forțelor motrice din spatele acestei colaborări intercontinentale complexe. Ea se deslușește în cinci Părți principale, de la “capul” dragonului la “coada” sa: prima se numește “Dragonul în mijlocul unei turbulențe globale: Relațiile sino-europene și scenariul internațional” și explorează impactul dinamicii internaționale mai largi asupra relațiilor sino-europene. Părțile II-IV alcătuiesc “corpul” dragonului și analizează ordonat influența chineză “de la vest la est”: Balcanii de Vest, Europa Centrală și Europa de Est. În cele din urmă, partea V – “Percepția culturală și diferențele dintre Europa Centrală și de Est și China” oferă noi perspective culturale și perspective profesionale.
Scopul nostru este de a servi drept punte de legătură între factorii de decizie politică, cadrele universitare și publicul larg, oferind o perspectivă asupra implicațiilor profunde ale parteneriatului sino-european. Ne propunem să abordăm problemele-cheie care au apărut în ultima vreme; pentru a cita câteva exemple: în partea I, Marceli Hazla a scris despre posibilitatea ca țările Inițiativei celor Trei Mări să mențină relații diplomatice cu Taiwanul; în partea a II-a, Sonja Stojadinovic a analizat condițiile politice și financiare pentru investițiile în infrastructură, atât ale Chinei, cât și ale UE, în Balcanii de Vest, în timp ce Slobodan Trivić a vorbit despre “echilibrul delicat” dintre Serbia și China în lumina BRI; în partea a III-a, Samuel Dempsey s-a axat pe efectele relațiilor sino-ungare asupra UE și NATO; în partea a IV-a, Aliaksei Patonia a investigat rolul Belarusului în strategia chineză, iar Ivoslav Ganchev a analizat relațiile politice și economice dintre Bulgaria și China; în partea a V-a, Jakub Stepaniuk a investigat percepția prezenței chineze în mass-media poloneză și sârbă.
De-a lungul paginilor acestei cărți, cititorii vor găsi o multitudine de expertiză din domeniu. De la discuții privind dinamica politică în schimbare în țările ECE și politicile externe respective ale acestora până la analize aprofundate ale unor proiecte BRI specifice în Balcanii de Vest, colaboratorii noștri oferă perspective valoroase asupra relației cu multiple fațete dintre China și această regiune europeană vitală.
Dragonul de la porțile Europei este mai mult decât o simplă reflectare a trecutului; este o explorare a viitorului. În timp ce navigăm în rețeaua complicată a relațiilor dintre China și Europa Centrală și de Est, trebuie să recunoaștem atât promisiunile, cât și provocările care ne așteaptă. Cu aceste cunoștințe, putem lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la viitorul lumii noastre interconectate.
Vă invităm să vă îmbarcați în această călătorie prin peisajul în evoluție al prezenței chineze în Balcanii de Vest și în Europa Centrală și de Est. Fie ca această carte să fie un ghid pentru a înțelege dansul complicat al dragonului la porțile Europei, un “dans” care va modela, fără îndoială, cursul relațiilor internaționale în anii următori.
Bibliografie
Ascensão, Fernando, Lenore Fahrig, Anthony P. Clevenger, Richard T. Corlett, Jochen A. G. Jaeger, William F. Laurance și Henrique M. Pereira. 2018. ‘Environmental Challenges for the Belt and Road Initiative’ (Provocări de mediu pentru inițiativa Belt and Road). Nature Sustainability 1 (5): 206–9. https://doi.org/10.1038/s41893-018-0059-3.
Bashir, Muhammad Farhan, Benjiang MA, Yifang Qin și Muhammad Adnan Bashir. 2021. ‘Evaluation of One Belt One Road Publications: A Bibliometric and Literature Review Analysis’. Environmental Science and Pollution Research 28 (28): 37016–30. https://doi.org/10.1007/s11356-021-14621-y.
Behsudi, Adam. 2023. ‘The “Rift Is There”: China vs. lumea în privința datoriei globale”. POLITICO, 11 aprilie 2023. https://www.politico.com/news/2023/04/11/china-lending-imf-world-bank-00090588.
Benabdallah, Lina. 2019. ‘Contesting the International Order by Integrating It: The Case of China’s Belt and Road Initiative’. Third World Quarterly 40 (1): 92–108. https://doi.org/10.1080/01436597.2018.1529539.
Bond, Patrick. 2020. ‘BRICS Banking and the Demise of Alternatives to the IMF and World Bank’. În International Development Assistance and the BRICS, editat de Jose A. Puppim de Oliveira și Yijia Jing, 189-218. Guvernarea Chinei în secolul XXI. Singapore: Springer. https://doi.org/10.1007/978-981-32-9644-2_8.
Chen, Dongxu, Dongping Song și Zhongzhen Yang. 2022. ‘A Review of the Literature on the Belt and Road Initiative with Factors Influencing the Transport and Logistics’. Maritime Policy & Management 49 (4): 540–57. https://doi.org/10.1080/03088839.2021.1889063.
Green, Mark. 2019. ‘China’s Debt Diplomacy’. Foreign Policy, 25 aprilie 2019. https://foreignpolicy.com/2019/04/25/chinas-debt-diplomacy/.
Heath, Ryan, și Andrew Gray. 2018. ‘Beware Chinese Trojan Horses in the Balkans, EU Warns’ (Atenție la caii troieni chinezi în Balcani, avertizează UE). POLITICO, 27 iulie 2018. https://www.politico.eu/article/johannes-hahn-beware-chinese-trojan-horses-in-the-balkans-eu-warns-enlargement-politico-podcast/.
Karnitschnig, Matthew. 2017. ‘Beijing’s Balkan Backdoor’ (Beijing’s Balkan Backdoor). POLITICO, 13 iulie 2017. https://www.politico.eu/article/china-serbia-montenegro-europe-investment-trade-beijing-balkan-backdoor/.
Mendes, Carmen Amado și Xuheng Wang. 2023. ‘The Belt and Road Initiative in Global Governance: Impact on the International World Order’. În The Palgrave Handbook of Globalization with Chinese Characteristics: The Case of the Belt and Road Initiative, editat de Paulo Afonso B. Duarte, Francisco José B. S. Leandro și Enrique Martínez Galán, 109-23. Singapore: Springer Nature. https://doi.org/10.1007/978-981-19-6700-9_7.
Salát, Gergely. 2020. ‘An Authoritarian Advance or Creating Room for Manoeuvre? The Case of Hungary’s China Policy’. Stosunki Międzynarodowe 56 (2): 125-43.
Stroikos, Dimitrios. 2023. ‘”Capul dragonului” sau “calul troian”? Reevaluarea relațiilor China-Grecia’. Journal of Contemporary China 32 (142): 602–19. https://doi.org/10.1080/10670564.2022.2067743.
Taylor, Ian, și Tim Zajontz. 2020. ‘In a Fix: Africa’s Place in the Belt and Road Initiative and the Reproduction of Dependency”. South African Journal of International Affairs 27 (3): 277–95. https://doi.org/10.1080/10220461.2020.1830165.
Wang, Suyun și Guilong Shen. 2021. ‘The Belt and Road Initiative and Globalization’. În A New Blue Ocean: Prospects for Latin American SMEs in the Belt and Road Initiative (Perspective pentru IMM-urile din America Latină în cadrul Inițiativei Belt and Road), editat de Yihai Li și Aníbal Carlos Zottele, 1-16. Singapore: Springer. https://doi.org/10.1007/978-981-15-7687-4_1.
Fondul mondial pentru conservarea vieții sălbatice. 2017. “Greening the Belt and Road Initiative” (Ecologizarea inițiativei Belt and Road). WWF. https://www.wwf.org.uk/sites/default/files/2018-04/greening-the-belt-and-road-initiative.pdf.
Zeng, Yuleng. 2023. “Călcând calul troian? EU Accession and Chinese Investment in CEE Countries”. Journal of Contemporary China 0 (0): 1–16. https://doi.org/10.1080/10670564.2023.2196507.
Zhao, Minghao. 2021. “The Belt and Road Initiative and China-US Strategic Competition”. China International Strategy Review 3 (2): 248–60. https://doi.org/10.1007/s42533-021-00087-7.
