Consumul de droguri în Republica Cehă și Praga: o perspectivă globală

Tendințele europene privind consumul de droguri

Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) a publicat Raportul european privind drogurile 2023^[1], care prezintă o imagine de ansamblu cuprinzătoare a tendințelor în materie de droguri și a provocărilor emergente în Europa. Raportul indică o disponibilitate ridicată și persistentă a tuturor tipurilor de droguri și constată o creștere a dimensiunii și complexității producției ilicite de droguri în Europa. În prezent, consumatorii sunt expuși la o gamă mai largă de substanțe psihoactive de potență și puritate diferite, adesea imposibil de distins ca aspect, ceea ce necesită strategii eficiente de comunicare a riscurilor pentru a alerta consumatorii cu privire la riscurile asociate pentru sănătate.

Raportul acoperă un spectru larg de droguri ilicite și evidențiază provocarea continuă la adresa sănătății publice reprezentată de noile substanțe psihoactive (NPS), cu 41 de noi droguri raportate prin intermediul Sistemului de alertă rapidă al UE numai în 2022, după cum se poate vedea în graficul de mai jos, ceea ce ridică la 930 numărul total monitorizat de OEDT. Influența omniprezentă a criminalității organizate în domeniul drogurilor și numărul record de capturi de droguri ilicite în întreaga Europă evidențiază necesitatea crucială a cooperării internaționale în lupta împotriva traficului de droguri.

Figura 1. Numărul de substanțe psihoactive noi raportate pentru prima dată la Sistemul de alertă rapidă al UE, pe categorii, 2005-2022

Directorul OEDT, Alexis Goosdeel, sintetizează situația actuală a drogurilor prin expresia “Peste tot, totul, toată lumea”, subliniind accesibilitatea pe scară largă a drogurilor consacrate, apariția unor substanțe noi puternice și impactul universal al drogurilor asupra societății. Pentru a înțelege și a răspunde mai bine la situația în continuă evoluție a drogurilor, raportul solicită îmbunătățirea datelor criminalistice și toxicologice. Acesta subliniază necesitatea unei rețele europene de laboratoare criminalistice și toxicologice, pe care OEDT o va lansa în cadrul noului său mandat în 2024, pentru a consolida capacitatea în acest domeniu.

O prezentare comparativă a statisticilor privind drogurile în țările europene

Canabisul continuă să fie cel mai răspândit drog ilicit utilizat în Europa. Se estimează că 8% dintre adulții europeni cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, aproximativ 22,6 milioane de persoane, au consumat canabis în ultimul an. Anul 2021 a înregistrat o cantitate record de confiscări de canabis în UE, cu 816 tone de rășină de canabis și 256 de tone de plante de canabis, ceea ce indică disponibilitatea sa pe scară largă. În plus, aproximativ 97 000 de persoane au solicitat tratament medicamentos pentru probleme legate de canabis în același an. În Cehia, procentul este destul de ridicat: 22,9 % dintre tinerii adulți (15-34 de ani) au consumat canabis în 2022, comparativ cu 7,8 % în Polonia sau 3,4 % în Ungaria.

Figura 2. Prevalența consumului de canabis în Europa pentru adulții tineri (15-34) în 2022

Ca răspuns la perspectivele în schimbare privind consumul de canabis, cinci state membre ale UE – Cehia, Germania, Luxemburg, Malta și Țările de Jos – împreună cu Elveția, fie introduc, fie iau în considerare cadre de reglementare pentru consumul recreativ de canabis^[2]. Aceste inițiative urmăresc să controleze oferta acestuia, punând accentul pe sănătatea și siguranța publică. Ca atare, există o nevoie exprimată de eforturi sporite de monitorizare și evaluare pentru a evalua în mod cuprinzător implicațiile acestor modificări de reglementare asupra sănătății și siguranței publice. Aceste evoluții indică o schimbare a abordării politice față de canabis, reflectând tendințe și dezbateri mai ample privind consumul și reglementarea drogurilor în contextul european.

Traficul de cocaină prin porturile maritime europene continuă să conducă la o disponibilitate ridicată a drogului, ceea ce generează preocupări cu privire la creșterea consumului, la efectele nocive asupra sănătății și la criminalitatea legată de droguri. Raportul remarcă creșterea numărului de capturi de cocaină în principalele porturi europene și tendința emergentă de fabricare ilicită a cocainei în UE. Republica Cehă are rezultate mai bune decât alte țări în ceea ce privește consumul de cocaină, cu 2,7% dintre adulții cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani care au consumat cocaină cel puțin o dată în viață, în comparație cu cele mai ridicate date spaniole de 12%.

Figura 3. Prevalența consumului de cocaină în Europa pentru adulți (15-64) o dată în viață în 2022

Raportul evidențiază, de asemenea, riscurile din ce în ce mai mari pentru sănătatea publică asociate cu o varietate mai mare de stimulente sintetice, utilizarea recreativă a ketaminei și a protoxidului de azot^[3] și potențialul drogurilor psihedelice. Raportul subliniază evoluția problemelor legate de opiacee în Europa, heroina rămânând cel mai frecvent utilizat opioid ilicit și preocupările tot mai mari legate de utilizarea opioidelor sintetice foarte puternice. Republica Cehă se remarcă prin consumul relativ ridicat de MDMA, înregistrând cel mai mare procent de consum cel puțin o dată în viață la tinerii adulți (18,6%), față de 1,4% în Polonia și 8% în Germania.

Figura 4. Prevalența consumului de MDMA (“ecstasy”) în Europa pentru adulții tineri (15-34) o dată în viață în 2022

În plus, dintre cele 12 orașe metropolitane, Praga a avut cel mai mare număr de seringi folosite testate pozitiv pentru metamfetamină. Cu toate acestea, comparativ, orașul a prezentat un procent considerabil mai scăzut de seringi pozitive pentru cocaină (0,7 % comparativ cu 57,8 % în Köln) și heroină (20,3 % comparativ cu 40,9 % în Budapesta).

Pe măsură ce OEDT se pregătește pentru un nou mandat și un rol extins,^[4] Raportul european privind drogurile 2023 constituie o resursă esențială pentru înțelegerea situației drogurilor în Europa și a implicațiilor acesteia pentru sănătatea și securitatea publică. Misiunea viitoare a agenției vizează consolidarea capacităților de monitorizare, îmbunătățirea pregătirii UE și dezvoltarea competențelor pentru intervenții mai bune în domeniul drogurilor.

Drogurile în Republica Cehă

Republica Cehă se confruntă cu o criză semnificativă de sănătate publică, deoarece ratele dependenței de droguri au crescut vertiginos în ultimele decenii. Conform unei cercetări din 1996 a lui Tirlik M. et al. publicată de Biblioteca Națională de Medicină,^[5] a existat deja o creștere notabilă a consumului de droguri ilicite în întreaga țară, amfetaminele fiind în fruntea listei substanțelor preferate. Policonsumul de droguri era răspândit, iar în rândul tinerilor se înregistrase o creștere deosebită a consumului de așa-numitele “droguri de dans”, precum dietilamida acidului lisergic (LSD), alături de heroină în centrele urbane. Tendința de injectare a drogurilor era, de asemenea, în creștere, ceea ce sporea urgența extinderii serviciilor de tratare a drogurilor.

Centrul Național de Monitorizare a Drogurilor și Dependențelor (NMC) pentru Republica Cehă a publicat în 2023 raportul său anual privind obiceiurile de dependență ale populației cehe^[6]. În următoarele subsecțiuni vom trece în revistă cele mai importante date disponibile.

Consumul de droguri în rândul populației adulte (inclusiv alcool și tutun)

În rândul populației adulte, o proporție semnificativă are comportamente de dependență față de diverse substanțe și activități. Aproximativ 17-23% (1,5-2,1 milioane) dintre persoanele în vârstă de 15 ani și peste sunt fumători zilnici, în timp ce aproximativ 10% (800-980 mii) consumă alcool zilnic sau aproape zilnic, 17-19% (1,5-1,7 milioane) fiind consumatori de alcool cu risc ridicat și 9-10% (800-900 mii) fiind clasificați în categoria consumului nociv de alcool. Medicamentele psihoactive reprezintă o problemă pentru 14-15% dintre adulți, reprezentând aproximativ 1,3-1,5 milioane de persoane. Consumul de canabis în ultimul an afectează 6-10% din populație (500-900 de mii de adulți), estimându-se că 400 de mii sunt expuși riscului de consum problematic, iar 5-7% îl folosesc pentru autotratament. Consumul de alte droguri ilicite include 1% de ecstasy, 2% de ciuperci halucinogene și mai puțin de 1% pentru metamfetamină și cocaină. Consumatorii cu risc ridicat de metamfetamină sau opiacee totalizează aproximativ 44,9 mii, inclusiv subcategoriile de consumatori de droguri diverse. Aceste statistici evidențiază provocările semnificative de sănătate publică reprezentate de diferitele forme de dependență în rândul populației adulte, subliniind necesitatea unor intervenții de sănătate cuprinzătoare și specifice.

Consumul de droguri în rândul populației tinere (inclusiv alcool, tutun și dependență digitală)

Prevalența comportamentelor de dependență în rândul copiilor și adolescenților relevă tendințe îngrijorătoare în ceea ce privește consumul de substanțe și dependența digitală. Aproximativ 10-11% dintre elevii cu vârste cuprinse între 13 și 16 ani fumează în mod regulat tutun, în timp ce consumul de alcool este larg răspândit, cu 17% dintre copiii de 11 ani, 43% dintre copiii de 13 ani, 76% dintre copiii de 15 ani și 95% dintre copiii de 16 ani care au consumat alcool la un moment dat în viața lor. Mai mult de jumătate dintre aceste persoane au declarat că au consumat alcool în ultimele 30 de zile, iar 39% dintre tinerii de 16 ani consumă alcool în exces lunar, în timp ce 12% fac acest lucru săptămânal sau mai des. Consumul de droguri ilicite este raportat de 24% dintre tinerii de 16 ani în ultimele 12 luni, canabisul fiind cel mai frecvent, urmat de sedative fără prescripție medicală, substanțe volatile, ecstasy, ciuperci halucinogene, LSD sau alte halucinogene, iar un procent mai mic utilizează cocaină sau metamfetamină. Dependențele digitale sunt, de asemenea, prevalente, 15-25% dintre tinerii de 11-15 ani și 10-15% dintre tinerii de 15-19 ani raportând jocuri excesive. Utilizarea rețelelor sociale este excesivă în rândul a 25-30% dintre copii și 45-50% dintre adolescenți, 7% dintre copii și până la 30% dintre adolescenți riscând să devină dependenți.

Costurile sociale ale consumului de droguri în Cehia

Consumul de substanțe contribuie semnificativ la morbiditate și mortalitate, fumatul provocând 16-18 mii de decese anual, iar alcoolul duce la 6-7 mii de decese pe an, inclusiv aproximativ 2 mii de cazuri în care este cauza principală, cu 400-500 datorate intoxicației cu alcool. În 2021, supradozele mortale au dus la 64 de decese, predominant din cauza drogurilor ilicite sau a substanțelor volatile, iar 10 din cauza benzodiazepinelor. În plus, 150 de decese au fost legate de alte consecințe ale consumului de droguri ilicite și medicamente psihoactive, cum ar fi boli, accidente și sinucideri.

Complicațiile de sănătate cauzate de consumul de substanțe se extind la bolile infecțioase, cu 7 noi diagnostice HIV în 2021 asociate consumului de droguri injectabile și 800-1 100 de cazuri de hepatită C raportate anual, inclusiv 400-600 în rândul consumatorilor de droguri injectabile. Spitalizările pentru leziuni provocate de substanțe care creează dependență ajung la 14-15 mii anual, în principal din cauza alcoolului, dar și din cauza drogurilor ilicite, a medicamentelor psihoactive și a substanțelor volatile. În plus, alcoolul și alte droguri contribuie la 4 500 și, respectiv, 320 de accidente rutiere în fiecare an.

Sănătatea mintală este grav afectată de jocurile de noroc problematice, peste 70 % dintre persoanele expuse riscului declarând tulburări anxios-depresive, 46 % având idei suicidare, iar 14 % încercând să se sinucidă. În plus, copiii și adolescenții expuși riscului de dependență digitală sunt de 2-6 ori mai predispuși să neglijeze activitățile de petrecere a timpului liber, să sufere de tulburări de somn sau de alimentație, să se confrunte cu probleme la școală și să observe efecte negative asupra vieții lor sociale cu prietenii și familia. Aceste efecte ample ale consumului de substanțe subliniază necesitatea unor strategii solide și multidimensionale pentru a aborda consecințele asupra sănătății, sociale și psihologice.

Răspunsul ceh la această problemă

Această criză, care a escaladat în ultimii 50 de ani, nu dă semne de atenuare, iar măsurile de sănătate publică se luptă să țină pasul cu statisticile în creștere privind dependența și cu efectele dăunătoare ale consumului de droguri asupra persoanelor, familiilor și comunităților. Calea de urmat pentru Republica Cehă în ceea ce privește atenuarea acestei probleme legate de droguri depinde de punerea în aplicare a unor programe eficiente și accesibile de reabilitare a consumului de droguri și alcool. Este extrem de important din punct de vedere politic să menționăm că, în conformitate cu Raportul european privind drogurile 2023^[7], Republica Cehă, cu un model similar în Slovacia și Turcia, prezintă o prevalență a persoanelor care intră pentru prima dată în tratament (peste 30 %) pentru consumatorii de metamfetamină.

Figura 5. Participanții la tratament pentru amfetamină ca pondere din totalul celor care intră pentru prima dată în tratament

Sursă: Raportul european privind drogurile (2023). Disponibil la adresa: https://www.emcdda.europa.eu/publications/european-drug-report/2023_en

În Republica Cehă, o rețea cuprinzătoare de 250-300 de instituții oferă servicii specializate de addictologie pentru a aborda consumul de substanțe și problemele conexe. Această rețea include 55-60 de centre cu prag scăzut, 50 de programe outreach și 90-100 de programe de tratament ambulatoriu, dintre care 10 sunt dedicate copiilor și adolescenților. În plus, există 10-15 unități de detoxifiere, 25-30 de unități de asistență medicală pentru pacienții internați, 15-20 de comunități terapeutice și 35-45 de programe de îngrijire ulterioară în ambulatoriu, dintre care 20-25 cu locuințe protejate. În plus, 5-7 cămine funcționează într-un regim special pentru consumatorii de substanțe. În ceea ce privește tratamentul de substituție cu opiacee, 60 de unități raportează pacienți în astfel de programe, iar se estimează că 600-700 de medici generaliști oferă această formă de tratament.

Jumătate dintre serviciile de toxicologie se adresează jucătorilor, iar mai mult de o treime se adresează persoanelor cu risc de dependență digitală. Tratamentul dependenței de tutun este disponibil în 43 de centre situate în ambulatoriile spitalelor, cu aproximativ 200 de medici din ambulatoriu și aproximativ 300 de farmacii specializate care oferă servicii de consiliere.

Centrele rezidențiale de tratament sunt esențiale pentru furnizarea unui mediu structurat în care persoanele se pot confrunta cu dependența lor. Aceste centre abordează atât aspectele fizice ale dependenței, cât și factorii psihologici care stau la baza consumului de substanțe. Prin identificarea și tratarea cauzelor profunde ale dependenței, aceste centre oferă o abordare holistică a recuperării, oferind persoanelor instrumentele de care au nevoie pentru sobrietate pe termen lung.

Provocarea Republicii Cehe constă în extinderea și îmbunătățirea acestor sisteme de sprijin pentru a răspunde nevoilor în creștere și pentru a rupe ciclul dependenței care afectează atât de mulți dintre cetățenii săi. Să sperăm că, cu sprijinul structurii reînnoite a Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, Cehia va fi în măsură să abordeze în mod eficient această problemă de lungă durată.

Surse

1. https://www.emcdda.europa.eu/event/2023/06/launch-event-european-drug-report-2023_en ↑

2. https://www.emcdda.europa.eu/publications/faq/cannabis-laws-europe-questions-and-answers-for-policymaking_en ↑

3. https://www.emcdda.europa.eu/news/2022/11/no-laughing-matter-new-report-shows-rise-recreational-use-nitrous-oxide_en ↑

4. https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2023/03/28/eu-drugs-agency-council-presidency-and-european-parliament-agree-to-strengthen-the-agency-s-role/ ↑

5. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9839038/ ↑

6. https://www.drogy-info.cz/en/situation-reports-cz/summary-report-on-addictions-in-czechia-2022/ ↑

7. https://www.emcdda.europa.eu/event/2023/06/launch-event-european-drug-report-2023_en ↑