Cei 20 de ani ai Poloniei în Uniunea Europeană: Cum s-a schimbat economia țării

Jan Normann – Universitatea din Wrocław

Jan Normann este student în anul al treilea la Universitatea din Wrocław, Polonia, specializându-se în studii europene. Din martie, el a făcut un stagiu la Blue Europe, în calitate de stagiar în domeniul relațiilor publice. Jan este, de asemenea, un membru dedicat al Forumului Tinerilor Diplomați din Polonia și contribuie activ la societatea academică a universității, Project Europe. El organizează evenimente importante, cum ar fi recentele dezbateri preelectorale pentru Parlamentul European. Experiența sa internațională include un an în cadrul schimbului Erasmus la Universitatea Ben-Gurion din Beer Sheva, Israel, și activitatea de asistent al consulului onorific al Poloniei la Ierusalim, Zeev Baran. El a participat la o echipă internațională de cercetare care a studiat impactul puterilor străine asupra alegerilor din țările europene prin intermediul platformelor social media în 2023. Jan a făcut, de asemenea, un stagiu la Institutul Polonez de Cultură din Paris și a participat la un curs de o săptămână axat pe Ucraina în Covilhã, Portugalia. Interesul său principal este diplomația, în special relațiile dintre UE și Orientul Mijlociu.

1. O prezentare istorică a situației Poloniei înainte de aderarea la Uniunea Europeană.

Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, Polonia a trecut printr-o perioadă turbulentă de tranziție politică și economică. Anii 1952-1970 au fost caracterizați de relații antagonice și conflictuale cu Comunitățile Europene, pe care autoritățile poloneze le considerau o creație “reacționar-burgheză” care era brațul politic și economic al NATO. Polonia, ca parte a blocului estic, era puternic integrată în Uniunea Sovietică și în structurile sale satelit, ceea ce a dus la izolarea de țările occidentale și a împiedicat orice discuții serioase privind integrarea în Europa de Vest. Situația a început să se schimbe în anii 1970, când Polonia, sub conducerea lui Edward Gierek, a început o încălzire treptată a relațiilor cu Occidentul, deși normalizarea completă a relațiilor cu Europa de Vest nu a avut loc decât după schimbările politice de la sfârșitul anilor 1980^[1].

Transformarea sistemică care a început în Polonia în 1989 a fost crucială pentru pașii ulteriori către aderarea la UE. După căderea comunismului, Polonia a urmărit intens integrarea cu structurile occidentale, considerând-o o garanție a stabilității politice și economice. În anii 1990, Polonia a urmărit în mod consecvent o politică de ajustare, întreprinzând o serie de reforme menite să îndeplinească criteriile de aderare la UE. Acest proces a inclus adoptarea “Strategiei naționale de integrare” și a “Programului național de pregătire pentru aderarea la UE” Aceste măsuri au fost necesare pentru a alinia legislația, economia și administrația poloneză la standardele UE^[2]. De asemenea, s-au dezvoltat intens contactele diplomatice și cooperarea pe mai multe niveluri, ceea ce a dus în cele din urmă la aderarea deplină la UE la 1 mai 2004.

În plus, Polonia s-a confruntat și cu o serie de provocări interne, inclusiv o tranziție economică care a necesitat trecerea de la o economie planificată central la o economie de piață liberă. Acest proces a fost dureros și a necesitat restructurarea multor sectoare industriale, privatizarea întreprinderilor de stat și reforma sistemului financiar. Totuși, aceste reforme au fost necesare pentru ca Polonia să poată concura pe piața unică europeană. În plus, Polonia a trebuit să își adapteze legislația la “acquis-ul comunitar”, un corpus legislativ al UE care acoperă o gamă largă de domenii, de la protecția mediului la drepturile consumatorilor. Aceste eforturi de reformă și adaptare au fost esențiale pentru a se asigura că Polonia nu numai că poate adera la UE, dar și că poate funcționa eficient în cadrul structurilor sale din prima zi de aderare.

Unul dintre evenimentele-cheie pe drumul către integrarea europeană a fost semnarea Acordului european în 1991, care a stabilit o asociere între Polonia și Comunitatea Europeană. Tratatul a deschis calea liberalizării comerțului și a apropierii economice de țările vest-europene. Polonia, încercând să își consolideze poziția în procesul de integrare, a introdus numeroase reforme economice și politice care au inclus liberalizarea pieței, privatizarea întreprinderilor de stat și reforma sistemului juridic. Introducerea reformei administrației locale, care urmărea descentralizarea puterii și consolidarea structurilor locale, a reprezentat, de asemenea, un pas important. În 1994, Polonia a depus o cerere oficială de aderare la Uniunea Europeană, ceea ce a inițiat un proces intens de negociere care a durat aproape un deceniu.

Perioada de preaderare a fost, de asemenea, o perioadă de intensificare a cooperării cu țările UE în diverse domenii. Polonia a participat la programe de preaderare precum PHARE, ISPA și SAPARD, al căror scop a fost acela de a sprijini procesele de ajustare și modernizare^[3]. Aceste programe financiare au permis punerea în aplicare a numeroase investiții în infrastructură, mediu și agricultură, care au contribuit la îmbunătățirea calității vieții în Polonia și la creșterea competitivității economiei. În anii premergători aderării, Polonia a desfășurat, de asemenea, o campanie intensivă de informare menită să familiarizeze publicul cu beneficiile apartenenței la UE și să pregătească cetățenii să funcționeze în noul mediu european integrat.

2. Transformarea economică a Poloniei în anii ’90.

Polonia a trecut printr-o transformare economică semnificativă în anii ’90, care a început după căderea comunismului în 1989. Între 1993 și 1995, economia Poloniei a înregistrat cea mai mare rată de creștere dintre țările din Europa Centrală și de Est care au trecut prin transformări politice similare. Produsul intern brut (PIB) a crescut cu 3,8%, 5,0% și, respectiv, 6,5% în acei ani. Dinamismul ridicat al economiei s-a datorat în principal creșterii rapide a exporturilor și a investițiilor. Creșterea exporturilor a fost impresionantă – în primele opt luni ale anului 1995, încasările la export au totalizat 14 736 milioane de dolari, o creștere de 37,6% față de aceeași perioadă a anului precedent. În plus, a existat și o creștere semnificativă a investițiilor, care în iunie 1995 erau cu 48,3% mai mari decât în iunie 1994^[4].

Transformarea economică a Poloniei nu a fost, totuși, lipsită de provocări și probleme. Una dintre principalele amenințări la adresa continuării creșterii economice rapide a fost reducerea competitivității economiei poloneze și creșterea costurilor de producție și a prețurilor interne. În ciuda creșterii rapide, economia poloneză s-a confruntat cu bariere instituționale în calea dezvoltării, cum ar fi lipsa unei noi constituții care ar putea crea un cadru stabil pentru continuarea impulsului economic. De asemenea, au existat probleme legate de deficitul bugetar ridicat și de costul serviciului datoriei publice, care au limitat semnificativ capacitatea țării de a finanța investițiile și infrastructura necesare pentru dezvoltarea economică pe termen lung. La rândul său, creșterea rapidă a rezervelor valutare, în ciuda impactului său pozitiv asupra economiei, nu s-a tradus direct într-o scădere semnificativă a inflației, care a continuat să reprezinte o provocare serioasă^[5].

Transformarea economică a Poloniei din anii 1990 a culminat cu introducerea unei serii de reforme-cheie menite să creeze o economie de piață stabilă. Deși Polonia a atins rate semnificative de creștere economică, cum ar fi o creștere a PIB-ului de 3,8%, 5,0% și, respectiv, 6,5% între 1993 și 1995, procesul s-a confruntat cu numeroase provocări. Barierele instituționale, cum ar fi lipsa unei noi constituții și poziția puternică a sectorului non-piață, au împiedicat punerea deplină în aplicare a principiilor economiei de piață. În ciuda inflației ridicate și a unui deficit bugetar, Polonia a reușit să acumuleze rezerve valutare semnificative, care au ajuns la 12 miliarde de dolari în septembrie 1995^[6].

La sfârșitul anilor 1990, tranziția economică a adus unele succese, cum ar fi o creștere a exporturilor și a investițiilor, dar multe probleme au rămas nerezolvate. Slăbirea competitivității economiei poloneze, scăderea prea lentă a inflației și dorința insuficientă de a investi reprezentau amenințări serioase la adresa creșterii economice viitoare. Menținerea ritmului de creștere economică a necesitat o politică de transformare mai coerentă, axată pe implementarea deplină a principiilor economiei de piață și pe stabilizarea macroeconomică. Ca urmare, deși Polonia a înregistrat progrese semnificative, transformarea economică nu a fost un proces uniform și fără probleme, necesitând reforme și ajustări suplimentare.

Sursă: Notă privind situația politică și economică a Poloniei și relațiile sale cu Uniunea Europeană în vederea aderării: https://www.europarl.europa.eu/enlargement/briefings/12a3_en.html.

3. Starea economiei poloneze la intrarea în Uniunea Europeană

În timpul aderării Poloniei la Uniunea Europeană, în mai 2004, situația economiei poloneze a fost marcată de un amestec de provocări și previziuni de creștere optimiste. Înainte de aderarea la UE, Polonia a trecut printr-o transformare economică semnificativă, determinată de liberalizarea comerțului și a investițiilor, precum și de reformele structurale. Între 1997 și 2005, rata medie de creștere a PIB-ului a fost de aproximativ 3,9 % pe an, indicând o dezvoltare economică stabilă. În primii ani de aderare la UE, Polonia a menținut o rată de creștere economică solidă, cu o medie de 4,2% pe an în 2004-2005, poziționându-se ca o economie cu creștere rapidă în UE^[7].

Cu toate acestea, în ciuda acestei traiectorii pozitive de creștere, Polonia s-a confruntat cu mai multe obstacole economice. Țara s-a confruntat cu o rată ridicată a șomajului, care era de aproximativ 20% la momentul aderării, reflectând probleme structurale grave pe piața muncii^[8]. Ca urmare, mulți oameni trăiau la un nivel de trai mai scăzut. În plus, PIB-ul pe cap de locuitor al Poloniei reprezenta doar aproximativ 40,1% din media UE-15 în 1997, subliniind disparitățile economice care trebuiau abordate. În ciuda acestor provocări, integrarea Poloniei în UE a adus beneficii semnificative, inclusiv accesul la fondurile structurale care au contribuit la finanțarea unor proiecte-cheie de infrastructură și au promovat convergența economică cu Europa de Vest. Aderarea la UE a stimulat, de asemenea, investițiile străine directe, consolidând în continuare dezvoltarea economică a Poloniei și integrarea sa pe piața unică.

Un alt factor important a fost comerțul, al cărui indicator a avut o evoluție îndelungată de la momentul tranziției până la momentul aderării la Uniunea Europeană. Calea Poloniei către aderare a început cu mult înainte de aderarea sa oficială în 2004. Totul a început cu Acordul european din 1991, care a pus bazele liberului schimb cu UE. Până în 1993, tratatul eliminase deja multe tarife, permițând mărfurilor poloneze să circule mai liber pe piețele UE. Acest început timpuriu a contribuit la creșterea semnificativă a exporturilor și importurilor poloneze chiar înainte de aderarea oficială la UE^[9].

În anii premergători aderării la UE, schimburile comerciale ale Poloniei cu țările UE au crescut rapid. În 2003, chiar înainte de aderarea la UE, exporturile de bunuri și servicii reprezentau 33,4% din PIB-ul polonez, față de 21,6% în 1994. În mod similar, importurile au crescut de la 19,7% la 35,9% din PIB. Această creștere a arătat cât de mult a devenit economia poloneză mai deschisă și mai integrată în UE. Între 1999 și 2003, exporturile către statele membre ale UE au crescut de la 13,2% la 20,1% din PIB^[10].

În ciuda temerilor inițiale că aderarea la UE ar putea afecta economia poloneză prin creșterea importurilor, s-a întâmplat contrariul. Exporturile au crescut chiar mai rapid decât importurile. Până în 2005, exporturile poloneze au crescut de cinci ori față de nivelurile din 1994, ajungând la 77,6 miliarde EUR. Această creștere puternică a contribuit la reducerea deficitului comercial al țării, care se micșorase timp de șase ani la rând până în 2005. Polonia a început chiar să aibă o balanță comercială pozitivă cu UE, ceea ce înseamnă că a exportat mai mult în UE decât a importat, în timp ce deficitul rămas era în principal cu țările din afara UE^[11].

Aderarea la UE a însemnat, de asemenea, că Polonia a adoptat reglementările vamale ale UE, care au redus tarifele pentru bunurile din afara UE. Această schimbare a stimulat importurile din țările în curs de dezvoltare și a condus, de asemenea, la o creștere record a exporturilor către țări precum Rusia și Ucraina. Fermierii polonezi s-au temut inițial că aderarea la UE le va inunda piața cu alimente importate, dar în schimb a dus la o creștere a exporturilor de alimente poloneze către UE^[12].

Un aspect important este statutul fondurilor pe care Polonia le-a obținut de la UE. În 2004, Polonia a contribuit cu 1,4% la bugetul UE, dar a primit 3,1% din cheltuielile bugetului UE, ceea ce o plasează ca beneficiar net, cu transferuri nete de 1,7 miliarde EUR, echivalentul a 0,75% din venitul național brut (VNB). Proiecțiile prevedeau o creștere semnificativă a fondurilor UE în anii următori, cu așteptări de a atinge 1,2% din PIB în 2006, 1,5% în 2007 și 3,25% în 2008^[13].

În primele 24 de luni de la aderarea la UE (mai 2004 – aprilie 2006), Polonia a primit 7,5 miliarde EUR de la bugetul UE, în timp ce a plătit 4,6 miliarde EUR, rezultând un transfer net pozitiv de 2,8 miliarde EUR. Programele de ajutor de preaderare precum Phare, ISPA și SAPARD au reprezentat 28,4% din aceste plăți, fondurile pentru agricultură și dezvoltare rurală reprezentând cea mai mare parte (26,9%). În ciuda disponibilității acestor fonduri, Polonia a întâmpinat provocări serioase în ceea ce privește utilizarea lor eficientă. Inițial, ritmul de absorbție a fost lent din cauza sistemului de gestionare descentralizat, a calității suboptimale a legislației, a fondurilor publice insuficiente pentru cofinanțarea proiectelor și a unui sistem de administrație publică subdezvoltat. Până la sfârșitul anului 2005, doar 50,7% din fondurile alocate fuseseră contractate și doar 4,35% fuseseră plătite. Cu toate acestea, în 2006 s-au înregistrat îmbunătățiri, inclusiv relaxarea reglementărilor și creșterea capacității administrative, care au facilitat o mai bună utilizare a fondurilor UE^[14].

Descriind Polonia la 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, este greu de indicat toate domeniile în care a existat o schimbare, deoarece țara arată complet diferit. De la aspectul străzilor și autostrăzilor obișnuite până la investiții și infrastructură uriașe. Atunci când descriem starea economiei poloneze, este necesar să subliniem mai mulți factori. În primul rând, după deducerea contribuțiilor UE, Polonia a primit mai mult de 163 de miliarde de euro, sau aproximativ 700 de miliarde de zloți^[15]. În plus, din 2003 până în 2022, PIB-ul cumulat al Poloniei a fost mai mult decât dublu (cu 109%). Între timp, PIB-ul nominal a crescut de la 206 miliarde de euro la 751 miliarde de euro, iar PIB-ul pe cap de locuitor de la 5 400 de euro în 2004 la 19 920 de euro în 2023. S-a înregistrat, de asemenea, o creștere de aproape șase ori a exporturilor de mărfuri, de la 60 de miliarde de euro la 350 de miliarde de euro. A existat, de asemenea, o creștere de aproape șase ori a exporturilor de mărfuri, de la 60 de miliarde de euro la 350 de miliarde de euro. Șomajul în Polonia este unul dintre cele mai scăzute din UE. De-a lungul anilor, acesta a scăzut de la 19% la 3%. Diferența de venituri dintre Polonia și Europa de Vest se reduce constant. În ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare în 2022. Polonia a devansat Grecia și Portugalia. Apartenența la Uniunea Europeană înseamnă, de asemenea, o mai mare încredere din partea investitorilor străini. Până la sfârșitul anului 2022, valoarea totală a investițiilor străine directe în Polonia se va ridica la 251,6 miliarde de euro, dintre care 86% în țările UE. În perioada 1993-2003, fluxul mediu anual de investiții străine directe a fost de 4 miliarde de euro. Între 2004 și 2022, valoarea aproape s-a cvadruplat, ajungând la 15 miliarde de euro. Printre altele, investițiile străine directe au contribuit la creșterea ocupării forței de muncă, a productivității muncii și a comerțului exterior al Poloniei^[16].

4. Piața muncii ca exemplu al rezilienței economice a țării.

Fără îndoială, unul dintre cele mai mari succese ale Poloniei în UE este progresul în ceea ce privește piața muncii. Pe parcursul a douăzeci de ani în Uniunea Europeană, piața muncii a suferit transformări substanțiale. Conform datelor Biroului central de statistică, șomajul în Polonia era de 19,5% în mai 2004. Astăzi, statisticile recente din martie arată că acesta a scăzut la 5,3 %. Eurostat raportează o imagine și mai optimistă, cu un șomaj de 2,8% la sfârșitul anului 2023 și o ușoară creștere la 2,9% în martie 2024. Aceasta este a doua cea mai scăzută rată a șomajului din întreaga Uniune Europeană. Aderarea Poloniei la UE a dus și la creșteri salariale semnificative. În 2004, salariul mediu brut lunar era de doar 2290 PLN. Până în 2023, această cifră a crescut la 7155 PLN, marcând o creștere de peste trei ori în decurs de două decenii^[17].

Evoluția scăderii șomajului în Polonia de la 19 % în 2004 la aproximativ 3 % la începutul anului 2024 poate fi observată în statistica de mai jos.

Sursă: 20 lat razem. Polska w Unii Europejskiej, Główny Urząd Statystyczny.

Acest lucru este important și pentru că creșterea numărului de lucrători pe piața muncii se reflectă pozitiv în salariile din întreaga țară, care cresc de la an la an.

Succesul Poloniei este evident atunci când se compară statisticile cu cele ale altor țări din Uniunea Europeană. Conform Eurostat, rata șomajului în martie 2024 a fost de 2,9 %, iar Polonia s-a clasat – alături de Republica Cehă – pe primul loc în rândul țărilor Uniunii Europene cu cea mai scăzută rată a șomajului. Prin comparație, media UE a fost de 6%, iar în zona euro a fost de 6,5%^[18].

Această tendință este observabilă de mulți ani, iar următoarea statistică din august 2023 este un bun exemplu:

Sursă: Statista.

În concluzie, datele Eurostat din aprilie confirmă faptul că piața poloneză a muncii se află încă într-o stare bună în comparație cu alte țări din Comunitate. Persistența unei rate foarte scăzute a șomajului atestă o cerere puternică de lucrători și resurse limitate de forță de muncă.

5. O evaluare a Poloniei după 20 de ani în UE: Progrese și provocări actuale în dimensiunea economică.

Aderarea Poloniei la Uniunea Europeană a avut un impact foarte semnificativ asupra nivelului de creștere economică. În funcție de metoda și datele utilizate, diverse studii indică faptul că apartenența la Uniunea Europeană este responsabilă pentru o treime până la jumătate din creșterea economică a Poloniei între 2004 și 2023. Printre factorii care contribuie la această creștere se numără accesul la piața unică a UE, investițiile străine atrase în Polonia prin prezența sa în Uniune și miliardele de euro din fondurile europene. Între 2004 și 2023, PIB-ul pe cap de locuitor al Poloniei a crescut de la 50% din media UE la 80% din medie. Rata de creștere economică a fost a treia cea mai mare din Uniunea Europeană, după Irlanda și Malta^[19].

Mai jos sunt prezentate două grafice. În stânga este prezentată creșterea ponderii Poloniei în PIB-ul Uniunii Europene. În dreapta este prezentată o listă a creșterii PIB-ului Poloniei de-a lungul anilor.

Sursă: 20 lat razem. Polska w Unii Europejskiej, Główny Urząd Statystyczny.

În plus, în ultimii 20 de ani, valoarea exporturilor din Polonia către alte țări ale UE a crescut de aproape șase ori – de la 45 de miliarde EUR în 2004 la 262 de miliarde EUR în 2023. Având acces la o piață liberă, scutită de taxe vamale, Polonia a devenit unul dintre principalii furnizori de multe produse esențiale, cum ar fi cosmeticele, mobila, bateriile și piesele auto. Agricultura poloneză se poate lăuda, de asemenea, cu un nivel ridicat de creștere a exporturilor. În 2002, cu doi ani înainte de aderarea la Uniunea Europeană, am importat mai multe alimente decât am exportat. În mai bine de 20 de ani, situația s-a schimbat semnificativ – în 2022, Polonia a exportat produse agroalimentare cu o valoare totală de 47,6 miliarde de euro, majoritatea fiind destinate Uniunii Europene. Aceasta este de nouă ori mai mult decât în 2004^[20].

Merită adăugat că au fost create noi locuri de muncă pentru mii de polonezi, 5 milioane de locuri de muncă funcționează în Polonia datorită exportului de bunuri și servicii către restul Uniunii Europene. Locuri de muncă suplimentare sunt create și prin fonduri europene. 325 000 de locuri de muncă au fost create direct datorită acestora, 165 000 indirect și alte 100 000 datorită creșterii cererii rezultate din utilizarea fondurilor UE – în total, acest lucru a permis unui număr de 590 000 de femei și bărbați polonezi să își găsească un loc de muncă. De exemplu, cel mai mare angajator privat din Polonia are aproximativ 80 de mii de angajați^[21].

De la aderarea Poloniei la Uniunea Europeană, fondurile UE au jucat un rol-cheie în dezvoltarea economică a țării. Până în 2024, Polonia a primit aproximativ 55,2 miliarde PLN pentru diverse proiecte care sprijină antreprenorii, administrațiile locale și inițiativele inovatoare. Programe precum Dezvoltarea inteligentă (IE OP) și Polonia de Est (EOP) au permis dezvoltarea de soluții inovatoare, ceea ce a crescut competitivitatea companiilor poloneze pe piețele internaționale^[22].

În 2024, PARP (eng. Polish Agency for Enterprise Development) este implicată în punerea în aplicare a instrumentelor de sprijin ale politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 în cadrul a trei programe naționale: Fondurile europene pentru o economie modernă (FENG) (bugetul PARP: 2,82 miliarde EUR); Fondurile europene pentru dezvoltare socială (FERS) (bugetul PARP: 1,37 miliarde PLN); și Fondurile europene pentru Polonia de Est (FEPW) (bugetul PARP: 1,39 miliarde EUR). În plus, agenția va oferi și fonduri de investiții din Planul național de redresare și reziliență – un program cuprinzător de reformă ca răspuns la criza pandemică. Ca parte a punerii în aplicare a programelor 2021-2027, 24 de cereri de propuneri sunt planificate să fie anunțate în acest an pentru o valoare de finanțare de aproape 4,80 miliarde PLN^[23].

Economia Poloniei s-a confruntat cu provocări semnificative în 2023, creșterea PIB real încetinind brusc la 0,2 % de la 5,3 % în 2022. Inflația ridicată, înăsprirea condițiilor de finanțare și reducerea măsurilor de sprijinire a gospodăriilor au redus consumul privat, în ciuda condițiilor solide de pe piața muncii și a creșterilor salariale. De asemenea, exporturile au încetinit din cauza scăderii cererii din partea principalilor parteneri comerciali. Cu toate acestea, investițiile, susținute de performanțele financiare solide ale întreprinderilor și de ciclul electoral, au oferit un anumit sprijin economic. Inflația a atins un nivel maxim de 18,4% pe an în februarie 2023, dar a scăzut la 3,9% pe an în ianuarie 2024, datorită scăderii prețurilor la produsele de bază, întăririi zlotului și îmbunătățirii lanțului de aprovizionare^[24].

În perspectivă, creșterea economică a Poloniei ar trebui să revină la 3 % în 2024 și la 3,4 % în 2025, datorită creșterii consumului privat ca urmare a scăderii inflației, creșterii salariilor și creșterii transferurilor familiale. Se așteaptă ca reformele structurale și fondurile UE să stimuleze în continuare investițiile. Cu toate acestea, este posibil ca presiunile inflaționiste să reapară în a doua jumătate a anului 2024, ca urmare a reintroducerii TVA la alimentele de bază și a eliminării treptate a plafonării prețurilor la energie. Se preconizează că deficitul bugetar va rămâne ridicat, la 5% din PIB în 2024, influențat de reformele fiscale, de creșterea cheltuielilor pentru apărare și a celor legate de alegeri. Se preconizează că ratele sărăciei vor scădea, deși gospodăriile vulnerabile rămân în pericol din cauza reducerilor pe termen lung ale acoperirii programului de venit minim^[25].

În graficul de mai jos poate fi observată creșterea PIB-ului Poloniei proiectată până în 2028.

Sursă: Statista.

6. Concluzii

De la aderarea la Uniunea Europeană în 2004. Polonia a trecut printr-o transformare economică semnificativă. În ultimele două decenii, țara a înregistrat succese semnificative, inclusiv o dublare a PIB-ului, o creștere de șase ori a exporturilor și o scădere a șomajului de la 19% la doar 3% în 2024. Aderarea la UE a oferit Poloniei acces la fonduri structurale semnificative care au sprijinit dezvoltarea infrastructurii, inovarea și modernizarea diferitelor sectoare ale economiei. Fondurile UE, cum ar fi programele “Dezvoltare inteligentă” și “Polonia de Est”, au permis dezvoltarea de soluții moderne și au sporit competitivitatea întreprinderilor poloneze pe piețele internaționale. În plus, afluxul de investiții străine a crescut semnificativ, ceea ce a contribuit la o creștere a ocupării forței de muncă și a productivității.

În ciuda acestor succese, Polonia se confruntă încă cu multe provocări. Economia Poloniei a încetinit în 2023, cu o creștere a PIB de doar 0,2%, față de 5,3% în 2022. Inflația ridicată, înăsprirea condițiilor financiare și reducerea sprijinului pentru gospodării au afectat negativ consumul privat. În plus, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a introdus incertitudine geopolitică, care a afectat situația economică din regiune, în special în ceea ce privește exporturile și cererea externă. În anii următori, se preconizează că Polonia va trebui să continue reformele structurale și să utilizeze eficient fondurile UE pentru a menține o creștere economică stabilă și pentru a spori rezistența la riscurile externe.

Conform unei opinii personale, eu, ca persoană născută și crescută în era UE, nu pot decât să evidențiez care sunt beneficiile de a trăi aici. În calitate de student, programul Erasmus mi-a oferit o creștere personală și academică incredibilă, cunoscând oameni din întreaga Europă cu care sunt prieten și în prezent. În plus, starea țării în sine, clădirile, calitatea vieții sunt în fiecare an din ce în ce mai asemănătoare cu principalele țări din Europa de Vest. Prin urmare, evaluând cei 20 de ani ai Poloniei în Uniunea Europeană, ar trebui subliniat faptul că aceasta este cea mai bună perioadă din întreaga istorie a acestei țări.

Resurse

1. Willa, R. (2007), Droga do członkostwa w Unii Europejskiej-przykład Polski, Dialogi polityczne, nr 8, p. 84-85. ↑
2. Ibidem, p. 93. ↑
3. Ibidem. ↑
4. Wilczyński, W. (1996). Wzrost gospodarczy a transformacja ustrojowa: Polska pod koniec lat 90-tych XX wieku, Ruch Prawniczy, Ekonomiczny i Socjologiczny, (1), 71-84. ↑
5. Ibidem. ↑
6. Ibidem. ↑
7. Balcerowicz, E. (2007). The Impact of Poland’s EU Accession on its Economy, Center for Social and Economic Research CASE report, p. 14-15. ↑
8. Statistica Poloniei, Rata șomajului 1994-2024, https://stat.gov.pl/en/topics/labour-market/registered-unemployment/unemployment-rate-1990-2024,3,1.html.↑
9. Chruściel, M., & Kloc, K. (2013). Polska w Unii Europejskiej-proces akcesyjny i priorytety polskiej polityki w ramach UE, Stosunki Międzynarodowe i Polityka. ↑
10. Balcerowicz, E. (2007). The Impact of Poland’s EU Accession on its Economy (Impactul aderării Poloniei la UE asupra economiei sale). Center for Social and Economic Research CASE report, p. 18-19. ↑
11. Ibidem, p. 19. ↑
12. Ibidem. ↑
13. Ibidem, p. 24-26. ↑
14. Ibidem. ↑
15. Dobrze, że jesteśmy razem – 20 lat Polski w Unii Europejskiej, https://www.gov.pl/web/premier/dobrze-ze-jestesmy-razem. ↑
16. Ibidem. ↑
17. A. Baranowska-Skimina, Jak minęło 20 lat Polski w Unii Europejskiej?, eGospodarka.pl, https://www.egospodarka.pl/187424,Jak-minelo-20-lat-Polski-w-Unii-Europejskiej,1,39,1.html.↑
18. GUS potwierdził nasze szacunki. Bezrobocie w kwietniu 2024 najniższe od 30 lat, https://www.gov.pl/web/rodzina/gus-potwierdzil-nasze-szacunki-bezrobocie-w-kwietniu-2024-najnizsze-od-30-lat. ↑
19. Skąd jest nasz wzrost gospodarczy?, https://polskawunii.pl/wzrost-gospodarczy. ↑
20. Ile mamy z eksportu do UE?, https://polskawunii.pl/eksport-do-unii. ↑
21. Ile miejsc pracy dzięki UE?, https://polskawunii.pl/miejsca-pracy. ↑
22. 20 lat Polski w UE. Fundusze Europejskie wspierają rozwój polskich firm, https://nto.pl/20-lat-polski-w-ue-fundusze-europejskie-wspieraja-rozwoj-polskich-firm/ar/c3-18534551. ↑
23. Ibidem. ↑
24. Banca Mondială în Polonia, https://www.worldbank.org/en/country/poland/overview#3. ↑
25. Ibidem. ↑