Bătălia pentru materialele critice și rare: dependență, politică și interese comerciale

Publicat inițial pe blogul academic macedonean “Respublica” la 29 decembrie 2023.

Disclaimer: Dincauza pozițiilor politice personale, autorul evită să utilizeze prefixul “Nord” pentru a se referi la țara cunoscută oficial ca Republica Macedonia de Nord după Acordul de la Prespa din 2018 (Acordul final pentru soluționarea diferendelor descrise în Rezoluțiile 817 (1993) și 845 (1993) ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, încetarea Acordului interimar din 1995 și stabilirea unui parteneriat strategic între părți).

La începutul lunii decembrie 2023, Parlamentul European a adoptat [1] planul de punere în aplicare a legislației privind materiile prime critice și rare. Pentru cei care nu sunt direct implicați în minerit și metalurgie, această legislație nu are o semnificație prea mare, dar, privită din alte perspective, viața de zi cu zi a oamenilor depinde în mare măsură de materialele care sunt menționate în această legislație.

Legea privind materiile prime critice (CRMA) este o parte esențială a marii Agende verzi a UE pentru decarbonizarea industriei și reducerea maximă a utilizării combustibililor fosili. Întregul proces de decarbonizare necesită o utilizare sporită a bateriilor, a panourilor solare și a magneților permanenți, în timp ce producția acestora creează o nevoie mai mare de materiale rare, de extracția lor din sol și de prelucrare.

Planul ambițios al economiei europene de tranziție completă către așa-numita energie verde dictează ritmul și cererea de materiale naturale, dar pune accentul și pe dependența UE de China. Pe lista țărilor care dețin zăcăminte de minereuri naturale de materii prime esențiale, China este liderul și aprovizionează piața mondială cu o participare de 60%, în timp ce dependența UE de importul de materii prime din China atinge aproape 90%.

De ce materii prime este dependentă UE și unde sunt acestea utilizate?

În afară de procesul de decarbonizare, metalele din materii prime sunt utilizate în toate industriile pentru producția de telefoane mobile, tehnologii de comunicare, industria auto (vehicule electrice), tehnologii strategice în industria militară și spațială.

Lista materialelor critice și rare conține 34 de metale [2] care sunt clasificate în grupuri de materiale strategice și critice. Lista materialelor strategice conține următoarele: aluminiu, cupru, cobalt, litiu, galiu, mangan, germaniu, grafit natural, antimoniu, bismut, titan, bor, tungsten. Pe de altă parte, materialele rare conțin metale care se găsesc rar în sol, precum hafniu, niobiu, neobidiu, stronțiu, beriliu, vanadiu, cox (produs al cărbunelui folosit drept combustibil).

Din această listă de materiale, China deține piața mondială de prelucrare a grafitului natural cu 100% [3] participare, 90% din mangan, 70% din cobalt, 60% din litiu și 40% din cupru. La polul opus, UE este cel mai mare importator de cox care este utilizat drept combustibil în prelucrarea metalelor, iar 76% din zincul importat provine din SUA.

Dependența lumii, în special a UE și a SUA, de mineritul și prelucrarea metalelor din China se bazează pe faptul că China nu numai că prelucrează 60% [4] din mineralele rare utilizate ca componente în înalta tehnologie, inclusiv în telefoanele inteligente și computere, dar contribuie și cu 13% la piața mondială a litiului, prelucrând în același timp 35% din cererea mondială de nichel, 58% pentru litiu și 70% pentru cobalt.

Pe de altă parte, dependența UE și a SUA de materiile prime critice este vizibilă din punct de vedere al cifrelor și dacă adăugăm faptul că economia chineză în creștere rapidă și răspândirea sa în întreaga lume prin inițiativa “Belt and Road” include, de asemenea, investiții în metalurgia neagră și colorată și investiții în sectorul minier. Avem exemple ale acestor activități în vecinătatea noastră, în Serbia. În țara noastră, China este prezentă în compania siderurgică din Skopje, în timp ce în Serbia este prezentă în oțelăria din Smederevo (HBIS) și în centrul minier și mina Bor RTB din estul Serbiei, unde conglomeratul chinez Zijin deține procentul dominant de acțiuni în RTB Bor, cea mai mare mină de cupru din Europa.

Încercarea de a limita dependența de China.

Prin legislația privind materiile prime critice, UE urmărește să își limiteze dependența de materialele care se află în posesia Chinei. Deși acest lucru nu este menționat în mod explicit în legislație, este scris ca “dependență de terți” și privirea este îndreptată discret spre China.

Obiectivele pe care UE le-a stabilit pentru a reduce dependența până în 2030 [5] sunt următoarele: extracția să fie de cel puțin 10 % pe an din minele din UE, prelucrarea să fie realizată în fabrici din UE în proporție de cel puțin 40 % pe an, reciclarea să acopere cel puțin 25 % din necesarul anual de metale. Dependența de importuri, UE intenționează să o reducă la 65% la nivel anual pentru materialele strategice, fără a menționa partea sau care sunt țările terțe de care UE intenționează să devină independentă.

Una dintre măsurile pe care UE intenționează să le pună în aplicare pentru a se distanța de China este crearea unui așa-numit club al materiilor prime critice pentru țările care gândesc la fel și care vor consolida lanțul de aprovizionare cu materii prime. Acest club nu este o noutate, dar este un semnal politic puternic că UE dorește țări care să urmeze și să aprovizioneze Uniunea cu materii prime, urmând în același timp aceeași politică externă ca UE față de țările care nu fac parte din același club de gândire. Această strategie va fi pusă în aplicare, ca și până acum, prin presiuni politice și economice.

Oricât de promițător ar părea planul de îndepărtare de China, este ușor să identificăm și să prevedem probleme care sunt deja vizibile. Una dintre probleme este sistemul slab dezvoltat de reciclare a metalelor deja utilizate în diverse produse.

Aceasta nu se referă la reciclarea metalelor utilizate în producția de telefoane mobile sau calculatoare, ci la reciclarea bateriilor cu litiu [6] și a părților din panourile solare. Deși există anunțuri mari cu privire la construirea de fabrici pentru producția de baterii cu litiu (prima ar trebui să fie în Cuprija, Serbia), nu se discută suficient despre dezvoltarea sistemelor de reciclare a bateriilor mari cu litiu, în special a celor de la automobile. O altă problemă pe termen lung este întreținerea și protecția mediului în jurul reziduurilor minelor abandonate și transformarea terenurilor din jurul acestor mine în teren arabil.

Astfel de strategii sunt rareori utilizate chiar și în cazul minelor de cupru, zinc și plumb, care sunt răspândite în întreaga lume, la fel ca în regiunea noastră. Litiul, cel mai căutat metal pentru baterii, nu este ușor de găsit în procente ridicate în minereul său, așa cum se întâmplă în cazul cuprului sau zincului. Prin urmare, numai extracția și prelucrarea litiului necesită tehnologii costisitoare și sisteme de reciclare și mai costisitoare.

A treia problemă, care este deja prezentă și va deveni și mai vizibilă, este poluarea mediului din jurul minelor, utilizarea forței de muncă din țări terțe (în principal din America de Sud și Africa), lipsa de protecție a mediului de către companiile miniere și lipsa schimbului de know-how între țările care dispun de resurse minerale și companiile străine care le extrag. Țările bogate sunt rareori interesate de această problemă, deoarece de secole obișnuiesc să extragă resurse minerale și să lase populația locală în sărăcie [7] fără să se gândească la investiții în viitorul lor.

Disputele pentru resursele naturale vor continua.

Dacă în ultimii 70 de ani războaiele din lume au fost purtate pentru țiței, lista motivelor pentru a începe un război nu va face decât să crească în ceea ce privește resursele naturale. În trecut, războaiele și cuceririle au fost mai ales pentru aur, apoi pentru petrol, acum vor fi pentru litiu, tungsten, beriliu. Nordul global va lucra la decarbonizare și vehicule electrice, în timp ce sudul global va muri de poluare pentru minele care deservesc nordul global. Unul dintre exemplele cele mai eclatante pentru o companie minieră globală care este înregistrată ca un poluator în masă [8] în sector, urmat de punerea în pericol a mediului populației autohtone din jurul Americii de Sud, Africii și Australiei, este compania minieră canadiană Rio Tinto. Această companie se află pe lista lobbyiștilor pentru adoptarea legislației privind materiile prime critice.

Vom fi undeva la mijloc, în funcție de întrebarea dacă cineva va găsi litiu pe teritoriul macedonean. În Serbia, compania canadiană Rio Tinto continuă să localizeze zăcăminte de litiu pe sub masă și nu are nicio intenție de a implementa standarde de protecție a mediului și toate acestea cu aprobarea guvernului sârb. Guvernul sârb, sub presiunea publicului și a organizațiilor de mediu, s-a retras doar declarativ din proiectul “Jadar” [9] în parteneriat cu compania canadiană Rio Tinto [10] de a deschide o mină de litiu în vestul Serbiei, în apropierea râului Jadar. Cu toate acestea, Rio Tinto a continuat să efectueze cercetări în alte locații din Serbia în căutarea unor zăcăminte de litiu.

Macedonia poate alege să rămână la fel de săracă ca până acum sau poate alege să devină și mai săracă și mai poluată de companiile miniere care extrag materii prime rare. Uneori, poate că nu este un blestem, ci o binecuvântare să nu ai resurse naturale pentru a evita interesele marilor corporații și astfel să fii folosit, secătuit, poluat și uitat.

Referințe:

1. European Parliament News,”Materii prime critice: Deputații europeni adoptă planuri pentru a asigura aprovizionarea și suveranitatea UE”, 12 decembrie 2023, https://www.europarl.europa.eu/news/en/press-room/20231208IPR15763/critical-raw-materials-plans-to-secure-the-eu-s-supply ↑
2. Ewa Rutkowska -Subocz, “Critical Raw Materials Act-what does it mean for business?”, Dentons, 7 decembrie 2023, https://www.dentons.com/en/insights/alerts/2023/december/7/eu-critical-raw-materials-act what-does-it-mean-for-business E U Critical Raw MaterialsAct ↑
3. Bruno Venditi, “The Critical Minerals to China, EU, and U.S. National Security”, 30 noiembrie 2023, Visual Capitalist, https://www.visualcapitalist.com/the-critical-minerals-to-china-eu-and-u-s-national-security/ ↑
4. ibid ↑
5. Ewa Rutkowska -Subocz, “Critical Raw Materials Act-what does it mean for business?”, Dentons, 7 decembrie 2023, https://www.dentons.com/en/insights/alerts/2023/december/7/eu-critical-raw-materials-act what-does-it-mean-for-business E ↑
6. Jeff McMahon, “Innovation Is Making Lithium-Ion Batteries Harder To Recycle”, 1 iulie 2018, Forbes, https://www.forbes.com/sites/jeffmcmahon/2018/07/01/innovation-is-making-lithium-ion-batteries-harder-to-recycle/?sh=43b86eb54e51 ↑
7. Andreas Budiman, “Legea UE privind materiile prime critice: Improved ambitions, but language still raises concerns for Environmental Standards, Indigenous Peoples’ Rights Protection, and Demand Reduction”, European Environmental Bureau News, 12 decembrie 2023, https://eeb.org/eus-critical-raw-materials-act/ ↑
8. Saul Jones, “After 150 years of damage to people and planet, Rio Tinto ‘must be held to account’ (comentariu)”, 5 aprilie 2023, Mongabay, https://news.mongabay.com/2023/04/after-150-years-of-damage-to-people-and-planet-rio-tinto-must-be-held-to-account-commentary/ ↑
9. ibid ↑
10. Leo Portal, “Serbia și Jadar: Will the project resume?”, 15 iunie 2023, Blue Europe, https://www.blue-europe.eu/analysis-en/country-analysis/serbia-and-jadar-lithium-mines-will-the-project-resume/ ↑