După Țările de Jos, România este al doilea mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. În prezent, produce 11 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, ceea ce este suficient pentru a-și satisface nevoile în timpul verii, dar poate fi insuficient în timpul iernii. Se află pe locul 49 în lume în ceea ce privește rezervele de gaze naturale, rezervele sale fiind de aproape zece ori mai mari decât consumul său anual.[1] Potrivit datelor operatorului de sistem Transgaz, România a trecut la exporturi nete de gaze pentru prima dată în aproape un an și jumătate la sfârșitul lunii noiembrie, deoarece cererea slabă a permis țării să se echilibreze doar cu producția internă și cu stocarea.[2]
Criza din Ucraina, pe de altă parte, a oferit imboldul pentru a pune capăt unor ani de blocaj și pentru a intensifica forările în Marea Neagră, pentru a avea acces la rezerve potențial semnificative de gaze naturale pe care România le poate exporta. O astfel de investiție ar fi de mare importanță și ar fi bine primită de vecinii României. Printre aceștia se numără țările din Moldova, Ucraina, Ungaria și Balcani, care sunt în continuă căutare de noi surse de energie.[3]
Gazele naturale
România are cea mai mare piață de gaze naturale din Europa Centrală și a fost prima țară care a folosit gazele naturale pentru utilizări industriale. Fiind al doilea mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, cu rezerve substanțiale, inclusiv cele recent descoperite în Marea Neagră, România este țara din regiune care importă cel mai puțin gaze naturale. Este situată în mod avantajos între piețele dezvoltate din Europa Centrală și sursele de aprovizionare din Europa de Sud-Est. În plus, România are conexiuni cu Bulgaria, Ucraina, Ungaria și Moldova, precum și cu depozitele de stocare.
În ultima vreme, România a început să livreze gaze naturale către Moldova, care se străduiește să satisfacă cererea de energie în contextul invaziei rusești în Ucraina. La 3 decembrie, gazul a început să sosească prin intermediul unei conducte care leagă orașul Iași din estul României de orașul de frontieră moldovean Ungheni.[4]
Deși potențialul de dezvoltare a GNL pe teritoriul românesc al Mării Negre ar putea fi un schimbător de joc semnificativ pentru UE, Marea Neagră nu are în prezent un terminal de GNL. Din cauza poziției Turciei cu privire la petrolierele de GNL care trec prin Istanbul și prin strâmtoarea Bosfor, intrarea în acest sector este extrem de competitivă și necesită un consum mare de capital. Proiectul GNL de la Constanța ar putea fi operațional până în 2026, dar sunt necesare în continuare investiții private.
România are potențialul de a deveni cel mai mare exportator net de gaze naturale din Uniunea Europeană, în parte ca urmare a zăcămintelor sale neexploatate de gaze din Marea Neagră. Rezervele sale de gaze de pe uscat sunt considerate a fi de 100 de miliarde de metri cubi, în timp ce cele din apele adânci ale Mării Negre sunt estimate între 42 și 84 de miliarde de metri cubi.[5] Această cantitate este adecvată atât pentru consumul intern, cât și pentru export.
Acest subsector va beneficia de o atenție semnificativă pentru dezvoltarea, exploatarea și întreținerea zăcămintelor de pe uscat și din largul Mării Negre: descoperirea de noi rezerve de gaze în bazinul Mării Negre prezintă oportunități pentru companiile cu expertiză în domeniul forajului, transportului, rafinării și retehnologizării instalațiilor existente.
Energie nucleară
Energia nucleară va face parte integrantă din mixul energetic al României pentru mulți ani de acum încolo.
Construcția, punerea în funcțiune și exploatarea în condiții de siguranță a unităților 1 și 2 ale centralei nucleare de la Cernavoda și a altor instalații nucleare, cum ar fi uzina de apă grea, uzina de combustibil nuclear, institutele de cercetare, centrele de inginerie și de fizică avansată, precum și învățământul au oferit României o istorie îndelungată și o expertiză nucleară extinsă. În prezent, în România există o centrală nucleară, Cernavoda, cu două reactoare active, iar alte două sunt în construcție.[6]
Cele două reactoare nucleare suplimentare de la centrala de la Cernavoda deschid calea pentru un nou tip de tehnologie nucleară – reactoarele modulare de mici dimensiuni, care reprezintă o nouă clasă de reactoare nucleare de fisiune, mai mici decât cele convenționale și care pot fi construite, transportate, puse în funcțiune și exploatate într-un alt loc. Relevant este faptul că, în iunie 2020, guvernul român a anulat un memorandum de înțelegere încheiat cu o corporație chineză în favoarea unui parteneriat cu Statele Unite.[7]
Energie verde
Energia regenerabilă este un subiect din ce în ce mai popular și dezirabil în România; mai mult, guvernul român este dedicat cu pasiune tranziției verzi ca mijloc de obținere a independenței energetice.
Pentru a-și atinge obiectivul privind energiile regenerabile de 30,7 la sută până în 2030,[8] România dorește să instaleze aproximativ 7 GW de capacitate nouă, din care aproximativ 3,7 GW vor fi proiecte solare. În ceea ce privește consumul de energie, în 2020, puțin peste 24% din consumul de energie provenea din surse regenerabile, ceea ce plasează țara pe locul 11 în UE și peste nivelul mediu al Uniunii.[9] A fost o creștere semnificativă față de consumul de 18 la sută din surse regenerabile din 2019.[10]
Sursă: Sursa: Eurostat
În cadrul regimului național de contorizare netă, România sprijină în plus dezvoltarea energiei fotovoltaice (PV) pe acoperiș prin programul Casa Verde Fotovoltaice pentru instalații solare casnice.[11]
Finas Group, un participant pe piața energiei verzi cu sediul în Cluj, România, a creat o societate mixtă cu DTEK Renewables International a lui Rinat Akhmetov, cel mai mare investitor privat în energie din Ucraina, pentru a dezvolta proiecte de energie verde. [12 ] Colaborarea dintre cele două firme a început în decembrie 2021 cu crearea unui parc eolian de 60 MW la Ruginoasa, județul Iași. [13 ] Finas Group și DTEK Renewables International au lansat un nou proiect în iunie 2022: un parc fotovoltaic de 65 MW pe 90 de hectare în orașul Glodeni, care va fi finalizat în anul următor.
Conform studiilor realizate în România, potențialul de producție de energie verde este format din 65% biomasă, 17% energie eoliană și 12% energie solară, alături de 4% microhidrocentrale și 2% energie geotermală.[14]
Suprafața României este împărțită în opt zone în funcție de potențialul energetic al biomasei: Delta Dunării (Rezervația Biosferei), Dobrogea, Moldova, Munții Carpați (Orientali, Meridionali, Apuseni), Platoul Transilvaniei, Câmpia de Vest, Dealurile Carpaților și Câmpia de Sud. Chiar dacă producția de energie pe bază de biomasă ar fi extrem de economică, cheltuielile uriașe necesare pentru înființarea și punerea în funcțiune a unei singure unități de cogenerare pe bază de biomasă reprezintă un obstacol semnificativ.
În ceea ce privește energia hidroenergetică, este important de remarcat faptul că România a inclus proiectul hidroenergetic Pașcani din județul Iași pe lista proiectelor eligibile pentru subvenții UE. În 2018, când barajul și hidrocentrala erau finalizate în proporție de 90 la sută, construcția a încetat.
Se anticipează că rezervorul va avea o capacitate de 68,7 milioane de metri cubi de apă. Acesta ar trebui să asigure apă pentru nevoile industriale și să irige 46.000 de hectare. Se estimează că sunt necesare 81 de milioane de euro pentru a finaliza proiectul din nord-estul României. Partea hidroenergetică a proiectului este o unitate de 12 MW.[15]
Cooperarea europeană
Ca răspuns la criza COVID-19, Comisia Europeană a dezvoltat mecanismul de redresare și de reziliență pentru a oferi statelor membre asistență financiară eficientă și semnificativă pentru a accelera punerea în aplicare a reformelor durabile și a investițiilor publice aferente. Obiectivul MRRP este de a promova o creștere durabilă prin accelerarea punerii în aplicare a reformelor durabile și a investițiilor publice aferente și prin sprijinirea tranziției către o economie ecologică și digitală. [16 ] Printre beneficiari (direcți și indirecți) se numără IMM-urile, marile corporații, autoritățile publice locale (APL) și entitățile administrativ-teritoriale (UAT).
Fondul de modernizare (MF) este un program al Uniunii Europene care ajută zece state membre ale UE cu venituri mai mici să își atingă obiectivele de neutralitate climatică prin modernizarea sistemelor energetice și creșterea eficienței energetice. Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia și Ungaria sunt statele membre beneficiare.
Banca Europeană de Investiții scoate la licitație cotele Uniunii Europene din Fondul de modernizare, evaluează investițiile propuse de statele membre beneficiare, gestionează veniturile și transferă resursele. [17 ] Un exemplu de investiție sprijinită de fond în România este dezvoltarea a opt parcuri fotovoltaice și a două turbine cu gaz cu ciclu combinat, care vor înlocui lignitul cu surse de energie regenerabilă și gaze pentru producerea de energie electrică, precum și modernizarea rețelelor de electricitate.
Contingențele actuale conturează un viitor mai mare și în creștere pentru sectorul energetic românesc, care va deveni din ce în ce mai important din punct de vedere strategic. Printr-o cooperare de durată cu partenerii europeni și prin politici publice rezistente, care vizează diversificarea și tranziția ecologică, prognoza că România va deveni în următorii ani unul dintre puținii exportatori net de energie din UE nu este un pariu atât de hazardat.
Surse
- https://www.worldometers.info/gas/romania-natural-gas/ ↑
- https://www.argusmedia.com/en/news/2396481-romania-becomes-net-gas-exporter ↑
- https://www.energate-messenger.com/news/223855/romania-sends-more-natural-gas-to-ukraine-and-moldova ↑
- https://www.radiosvoboda.org/a/news-moldova-gas-iz-rumuniji/32162916.html ↑
- https://www.euractiv.com/section/energy/news/romania-will-start-extracting-gas-from-black-sea-in-2026-minister-says/ ↑
- https://world-nuclear.org/information-library/country-profiles/countries-o-s/romania.aspx ↑
- https://balkaninsight.com/2020/05/27/romania-cancels-deal-with-china-to-build-nuclear-reactors/ ↑
- https://balkangreenenergynews.com/romania-to-significantly-increase-2030-renewables-target/ ↑
- https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Renewable_energy_statistics ↑
- https://www.irena.org/-/media/Files/IRENA/Agency/Statistics/Statistical_Profiles/Europe/Romania_Europe_RE_SP.pdf ↑
- https://www.afm.ro/sisteme_fotovoltaice.php ↑
- https://www.energynomics.ro/en/2-projects-in-development-for-finas-group-and-150-million-euros-investment-plan-in-renewables/ ↑
- https://www.bursa.ro/finas-group-si-dtek-renewables-international-investitii-de-150-de-milioane-euro-in-energie-din-surse-regenerabile-68981848 ↑
- https://www.trade.gov/country-commercial-guides/romania-energy ↑
- https://balkangreenenergynews.com/romania-to-complete-dormant-pascani-hydropower-project-with-eu-funds/ ↑
- https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/recovery-coronavirus/recovery-and-resilience-facility/recovery-and-resilience-plan-romania_en ↑
- https://climate.ec.europa.eu/eu-action/funding-climate-action/modernisation-fund_en ↑
