Potrivit datelor Fondului Național de Securitate Socială din Lituania, venitul nominal al forței de muncă a crescut cu 12,7% de la an la an, dar nu a putut ține pasul cu rata inflației de 20% în perioada ianuarie-martie. Creșterea veniturilor medii s-a datorat majorării salariului minim și a majorărilor pentru funcționarii publici. Decalajul de venituri între primele 20% și ultima quintilă a fost puțin schimbat față de anul precedent, primele câștigând în medie de 6,4 ori mai mult decât ultimele. Cele mai mari venituri medii au fost înregistrate în Neringa și Vilnius, iar cele mai mici în districtul Kelmė și Kalvarija. În capitală, venitul mediu a fost cu 47% mai mare decât în restul țării.
potrivit ultimului sondaj Eurobarometru, 64% dintre lituanieni consideră că inflația este una dintre cele două cele mai presante probleme cu care se confruntă țara lor, mai mult decât media UE de 53%. Cu toate acestea, acest procent a scăzut cu 5 puncte din iarna trecută, în timp ce media blocului a crescut cu 12 puncte. Următoarele cele mai importante probleme pentru lituanieni au fost situația economică (23%), aprovizionarea cu energie (19%), afacerile internaționale (17%), fiscalitatea (14%) și asistența medicală (11%). Aceste cifre se compară cu mediile UE de 19%, 19%, 10%, 5% și, respectiv, 14%.
Aproximativ 18% dintre angajații lituanieni se așteaptă ca salariul lor să crească cu 10-20% anul viitor, în timp ce 6% se așteaptă la o creștere de 20-30%. Cu toate acestea, mai mult de o treime dintre respondenți (36%) nu se așteaptă la nicio creștere salarială și aproape 30% se așteaptă doar la o creștere minimă de până la 10%. De asemenea, sondajul a arătat că doar 1% dintre respondenți se așteaptă ca salariile lor să crească cu 30-50% în următorul an, aceeași proporție așteptându-se la o creștere de peste 50%. Cei care se așteaptă la creșteri salariale substanțiale tind să aibă sub 30 de ani, să fie persoane cu venituri mici, cu venituri de până la 1.000 de euro pe lună pe gospodărie sau angajați în sectorul public. Lituania a raportat rate ale inflației de peste 20% în noiembrie și se așteaptă ca inflația să continue și anul viitor.
Economia lituaniană a crescut cu 6% în 2021, după o revenire post-COVID, dar a încetinit la 4,8% în termeni anuali în primul trimestru din 2022, înainte de a scădea în continuare la aproximativ 2,8% în următoarele nouă luni. În al patrulea trimestru din 2022, PIB-ul țării a scăzut cu 0,4% în ritm anual, cu mult sub creșterea de 1,9% înregistrată în zona euro, potrivit Eurostat. Încetinirea se datorează problemelor energetice, scăderii cererii externe ca urmare a încetinirii economice, inflației galopante, scăderii puterii de cumpărare și înăspririi condițiilor de finanțare în unele state membre ale UE. Deși previziunile economice au fost volatile și caracterizate de revizuiri constante din cauza mediului instabil și deteriorat, Banca Lituaniei și Ministerul de Finanțe și-au revizuit în sus estimările de creștere pentru 2022 și 2023, invocând utilizarea accelerată a fondurilor europene cu noul cadru financiar multianual și mai multe plăți din Planul național de redresare și reziliență. Se preconizează că în 2023 creșterea va fi determinată de cererea internă, în special de investițiile publice.
Cu toate acestea, există încă îngrijorări în rândul economiștilor, deoarece previziunile de creștere a consumului casnic au fost reduse la 1,4% în 2022 și la 0,7% în 2023. Deși gospodăriile au acumulat rezerve bune, cu depozite bancare în creștere cu 12% față de 2020, bogăția lor financiară ar putea fi erodată de situația geopolitică și de creșterea prețurilor la energie și alimente. La sfârșitul anului 2022, rata de economisire a gospodăriilor se află la un nivel record, dar a început deja să scadă. Evoluția ratei de economisire a gospodăriilor în 2023 va depinde de ratele dobânzilor la depozite, de dinamica prețurilor, de evoluția salariilor și de condițiile de pe piața forței de muncă. Potrivit băncii centrale, rata de economisire a gospodăriilor va fi de 4,2% în 2022 și este de așteptat să crească la 6,2% în 2023. În același timp, depozitele gospodăriilor la instituțiile financiare vor scădea cu 3% între decembrie 2022 și ianuarie 2023. Cu toate acestea, indicatorii de încredere s-au îmbunătățit din noiembrie, stimulând atât încrederea întreprinderilor, cât și a gospodăriilor, parțial datorită măsurilor de creștere a investițiilor publice.
PIB/hb a crescut constant de la integrarea în Uniunea Europeană. Acesta ajunge la 6147€/hb la sfârșitul anului 2022, respectiv 6273$/hb (coloanele din stânga și, respectiv, din dreapta, curs actualizat €/$).
În același timp, inflația la energie, alimente și locuințe a crescut, în special din cauza gestionării crizei și a războiului din Ucraina.
O privire de ansamblu asupra acestor creșteri în cifre: toate datele sunt preluate de pe site-ul oficial al statisticii guvernamentale lituaniene.
În 2022, prețurile energiei electrice pentru consumatorii casnici au crescut de 2,5 ori de la sfârșitul anului 2018 și s-au dublat pentru profesioniști. Marii consumatori păstrează un avantaj general de preț mai mare decât în anii precedenți (coloanele de la stânga la dreapta, respectiv prețurile în euro la 100 KWh pentru consumatorii profesioniști mici/mediu/mari de energie electrică).
Graficele de mai sus prezintă evoluția inflației prețurilor pe parcursul a 12 luni, în lunile iunie și decembrie ale fiecărui an. Astfel, în decembrie 2020, inflația a fost aproape nulă, ajungând la 35% pe un an la sfârșitul anului 2022.
În puncte de bază ale indicelui: evoluție pe principiul unei baze 100 în 2015. Astfel, din 2015, de exemplu, locuință/apă/electricitate/gaz și altele (categoria 04) a crescut cu 86% în decembrie 2022.
În puncte de bază ale indicelui: evoluție pe principiul unei baze 100 în 2015. Astfel, din 2015, de exemplu, prețul locuințelor noi s-a dublat în Lituania (de la 100 la 204 puncte de bază) până în decembrie 2022.
Concluzie
Deși creșterea costurilor chiriilor și a produselor de bază îi determină pe unii tineri – inclusiv pe studenți – să se mute din nou la părinți, previziunile băncii centrale indică o încetinire a inflației în următoarele luni/anii. Ratele dobânzii cheie au fost majorate la 3,5% după mai multe creșteri succesive de 75 de puncte de bază. Este, de asemenea, important de remarcat faptul că guvernul lituanian nu și-a asumat datorii masive, spre deosebire, de exemplu, de guvernul francez, ceea ce ar trebui să faciliteze o redresare a economiei fără o creștere bruscă a fiscalității.
