Republica Moldova, cu o populație de 3,6 milioane de locuitori și cu capitala Chișinău, este situată în Europa de Est, adiacentă Balcanilor de nord-est. Țara se întinde pe o suprafață de 33.844 de kilometri pătrați și este mărginită la nord, est și sud de Ucraina, iar la vest de râul Prut și de România. Transnistria, o fâșie de pământ cuprinsă între râul Nistru și granița de est a Republicii Moldova cu Ucraina, este recunoscută doar de trei țări care nu fac parte din Organizația Națiunilor Unite (ONU).
Economia energetică a Republicii Moldova depinde în mare măsură de importurile de energie electrică și gaze naturale. Centralele de cogenerare a energiei electrice și termice pe bază de gaze naturale reprezintă mai puțin de douăzeci la sută din producția anuală de energie electrică a națiunii. Singura centrală hidroelectrică din Moldova este centrala hidroelectrică de la Costești. Moldavskaya GRES (MGRES) asigură majoritatea celor 80 la sută de energie rămasă în zona separatistă Transnistria. Ucraina este, de asemenea, un furnizor de energie electrică pentru Moldova. Utilizarea gazelor naturale de către Moldova depinde practic în întregime de importurile din Rusia. MGRES transformă gazele naturale rusești în energie electrică pentru vânzarea pe malul drept. Independența energetică a națiunii se situează printre cele mai scăzute din lume.[1]
Moldova s-a angajat să pună în aplicare reformele prevăzute în cel de-al treilea pachet energetic al Uniunii Europene, un set de legi stabilite în 2009 care vizează crearea unor piețe integrate și competitive de gaze naturale și energie electrică. Ca parte a reformelor, Moldova și-a reformat și privatizat în mare parte rețeaua de distribuție a energiei, inclusiv Premier Energy, o corporație privată care controlează 70% din sistemul de distribuție a energiei electrice din țară. Guvernul intenționează să privatizeze restul întreprinderilor de distribuție și furnizare a energiei electrice deținute de stat, RED Nord S.A. și FEE Nord S.A.
Oportunități prin cooperare și diversificare
Securitatea energetică a Republicii Moldova este o prioritate absolută. Pentru racordurile de înaltă tensiune între Moldova și România, este necesară o stație back-to-back. Majoritatea acestor proiecte sunt finanțate de instituții financiare internaționale, cum ar fi Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI). Pentru conectivitatea sincronă cu Moldova și Ucraina la ENSTO-E, sunt necesare mai multe investiții în infrastructură și modernizări. Există, de asemenea, posibilitatea unui sprijin din partea Corporației pentru Finanțarea Dezvoltării.
Punerea în aplicare a celui de-al treilea pachet energetic în sectorul gazelor naturale va crea perspective pentru furnizarea și comercializarea de gaze naturale din surse alternative în Europa de Vest sau în țările din România și Ucraina. Creșterea costurilor energiei și inițiativele Moldovei de a-și diversifica sursele de gaz și de energie electrică reprezintă o oportunitate pentru furnizorii de energie alternativă.
Guvernul intenționează să crească proporția de energie regenerabilă în mixul energetic prin finanțarea unor proiecte semnificative de energie regenerabilă prin achiziții publice competitive.
Eforturi pentru independența energetică
Moldova și România au colaborat pentru a construi o stație de interconectare HVDC back-to-back (B2B) și linii de transport, permițând Moldovei să se conecteze fizic la rețeaua românească și să obțină acces la piețele de energie electrică din România și, prin extensie, din Europa. La 16 martie 2022, Moldova s-a conectat concomitent cu Ucraina la Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport (ENTSO-E).
Moldova continuă să facă progrese în ceea ce privește separarea Moldovagaz, monopolul de gaze naturale integrat pe verticală, pentru a îndeplini obiectivele celui de-al treilea pachet energetic. Transgaz din România a finalizat gazoductul Ungheni-Chișinău în 2021. Acest lucru permite Moldovei să își diversifice în continuare aprovizionarea cu gaze naturale. [2 ] În octombrie 2021, primele livrări de gaze din alte surse au devenit disponibile. Potrivit administrației moldovenești, proiectul a contribuit la îmbunătățirea securității energetice și la consolidarea legăturilor comerciale dintre cele două națiuni.
De asemenea, guvernul investighează potențialul de a facilita comerțul cu gaze naturale prin “flux invers” (atât fizic, cât și virtual) prin conducta Trans-Balcanică pe teritoriul Moldovei, ceea ce ar putea poziționa națiunea ca un centru de tranzit.
În plus, România dorește să își sporească exporturile de gaze naturale către Ucraina și Moldova. Un nou interconector în Grecia, care este operațional din 8 iulie 2022, face posibil acest lucru. În timpul vizitei sale de stat, prim-ministrul român Nicolae Ciucă a dezvăluit planul său de a livra gaze către Moldova și Ucraina prin intermediul interconectorului greco-bulgar (IGB). Acest lucru se datorează faptului că interconectorul permite expedierea gazelor prin conducta BRUA (Bulgaria, România, Ungaria și Austria)[3] (Bulgaria, România, Ungaria și Austria)[3], care este parțial în funcțiune, către România și Bulgaria și reprezintă o legătură importantă între centralele de aprovizionare din Caucaz și conductele din Balcani și din restul Europei de Sud-Est.
România și Republica Moldova cooperează în numeroase domenii de aprovizionare cu energie. Cu toate acestea, situația Moldovei s-a înrăutățit, deoarece rămâne incert dacă Gazprom va continua să furnizeze gaze naturale țării. O alternativă comparabilă la gazul rusesc ar putea îmbunătăți semnificativ poziția de negociere a Moldovei. Moldova trebuie să negocieze aprovizionarea cu gaze pentru luna august, în timp ce Gazprom evită să examineze obligațiile de plată ale Moldovei, întrucât negocierile cu furnizorul rus rămân problematice. În timp ce implementarea infrastructurii pentru gazoductul către Moldova prin România este imaginabilă, în viitor vor fi necesare mai multe conexiuni de gaze pentru a alimenta Ucraina.
Evoluții recente
Ca urmare a prețurilor în creștere și a suspiciunilor că gazul rusesc va fi oprit în totalitate, Moldova se confruntă cu o iarnă dificilă, potrivit premierului său.
“Toată Europa anticipează o iarnă grea, dar situația Moldovei este mult mai gravă. În timp ce mai multe națiuni europene continuă să fie parțial dependente de gazul rusesc, Moldova este complet dependentă. Și există posibilitatea ca Gazprom să rezilieze unilateral acordul.” – a declarat premierul Natalia Gavrilița[4]
Asistentul președintelui ucrainean, Mihailo Podolyak, a declarat că Ucraina va oferi energie electrică suplimentară dacă centrala electrică Cuciurgan, care funcționează cu gaz, din regiunea separatistă moldovenească Transnistria, va fi închisă.
În prezent, 67% din energia electrică a Republicii Moldova provine de la centrala de la Cuciurgan, în timp ce 33% este furnizată direct din Ucraina. În ceea ce privește gazele, Moldova a stocat deja 35 de milioane de metri cubi de gaze naturale în România, suficient pentru aproximativ zece zile, care ar putea fi transportate prin conducta Iași-Ungheni-Chișinău.
Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a avertizat[5] că, dacă Rusia va înceta exporturile de gaze, teritoriul Transnistriei susținut de Moscova va fi afectat, deoarece va fi nevoit să cumpere gaze la prețul pieței și să plătească în avans.
Transnistria, o zonă situată pe malul stâng al râului Nistru, cu o populație de facto de cel mult 350.000 de persoane, este dependentă din punct de vedere economic de gazul rusesc. Rusia a eliberat pașapoarte pentru aproximativ 220.000 de cetățeni din Transnistria și are soldați de menținere a păcii staționați acolo.
Între timp, la 26 septembrie, România a expediat primele cisterne de păcură pentru a reface stocurile Moldovei. Potrivit lui Spînu, instalațiile de energie termoelectrică din Moldova vor continua să se bazeze în mare măsură pe păcură.
În ultimele săptămâni, liderii de la Chișinău au făcut campanie la București pentru a garanta aprovizionarea cu gaze din România în cazul în care Gazprom închide robinetul.
Potrivit lui Vadim Ceban, directorul Moldovagaz, Gazprom din Rusia a redus livrările de gaze naturale către Republica Moldova cu aproximativ 30% la 1 octombrie.
Vicepremierul a declarat, ca răspuns la îngrijorările jurnaliștilor privind posibilitatea achiziționării de gaze din alte surse, inclusiv din gaze de șist, că: “Nu există nici un fel de posibilitate de a cumpăra gaze din alte surse, inclusiv gaze de șist: “Prețul este rădăcina problemei. Există posibilități de a cumpăra gaze din surse alternative. Problema, însă, este prețul. Cel mai ieftin preț actual este stipulat în contractul dintre Moldovagaz și Gazprom”, a declarat Spînu.[6]
Chiar dacă în septembrie a fost semnat un nou contract preplătit[7], Gazprom a declarat că există motive tehnice pentru scăderea volumului de furnizare a gazelor, ca răspuns la întrebările jurnaliștilor.
Sprijinul Uniunii Europene
La 23 iunie 2022, Republica Moldova a devenit oficial candidat la aderarea la Uniunea Europeană, după ce cei 27 de șefi de stat ai blocului au aprobat în unanimitate acest statut în cadrul unui summit la Bruxelles. [8 ] Aceasta este o remarcă simbolică a solidarității UE cu țara și o intenție de cooperare care datează de mult de la această dată.
Republica Moldova a avut o serie de crize energetice exogene, cum ar fi cea din 2009, când Comisia Europeană a activat mecanismul său comunitar de protecție civilă pentru a ajuta populația locală afectată de întreruperea gazului în timpul disputei politice dintre Ucraina și Federația Rusă.[9]
La 30 iunie 2022, UE și Republica Moldova au convocat cel de-al doilea dialog la nivel înalt privind energia. Ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, colaborarea și parteneriatul în materie de energie s-au consolidat în ultimele luni. Discuțiile stabilesc direcția și ritmul cooperării viitoare în ceea ce privește securitatea și conectivitatea energetică, reformele pieței energetice și asistența tehnică și financiară pentru a reduce efectele negative ale prețurilor ridicate la energie asupra clienților vulnerabili. Cu ajutorul unui program de credit de 300 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.[10]
“În urma deciziei recente a liderilor UE de a acorda Republicii Moldova, alături de Ucraina, statutul de țară candidată la UE, relațiile noastre au căpătat o nouă dimensiune. Colaborăm deja îndeaproape în domeniul energetic, dar ne vom consolida și mai mult parteneriatul și vom pregăti sistemul energetic moldovenesc pentru viitorul său european.” – a declarat comisarul pentru energie, Kadri Simson
În urma crizei energetice din Republica Moldova din octombrie 2021, asistența directă a UE a facilitat primele achiziții de gaze naturale din istoria țării de la furnizori non-ruși, deschizând calea spre diversificarea și independența energetică. De asemenea, Moldova poate participa la Platforma energetică a UE, recent înființată, care coordonează inițiativele de asigurare a aprovizionării cu energie la prețuri accesibile.[11]
- https://iea.blob.core.windows.net/assets/a6dd7ac3-8955-41f9-8971-d7c09ccff6d9/MoldovaEnergyProfile.pdf ↑
- https://www.romania-insider.com/transgaz-triples-capacity-gas-moldova ↑
- https://www.energate-messenger.de/news/195941/der-brua-gaskorridor-zwischen-bulgarien-und-oesterreich ↑
- https://www.euronews.com/2022/09/16/energy-crisis-winter-could-be-very-difficult-for-moldova-its-pm-tells-euronews ↑
- https://interfax.com/newsroom/top-stories/83485/#:~:text=Oct%203%20(Interfax)%20%2D%20Gazprom,Ministrul%20Dezvoltării%20Andrei%20Spinu%20a%20declarat. ↑
- https://interfax.com/newsroom/top-stories/83485/#:~:text=Oct%203%20(Interfax)%20%2D%20Gazprom,Development%20Minister%20Andrei%20Spinu%20said. ↑
- https://www.euronews.com/next/2022/09/27/moldova-gas-gazprom ↑
- https://www.bbc.com/news/world-europe-61891467 ↑
- https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP_09_38 ↑
- https://ec.europa.eu/info/news/eu-holds-second-high-level-energy-dialogue-republic-moldova-2022-jun-30_en ↑
- https://energy.ec.europa.eu/topics/energy-security/eu-energy-platform_en ↑
