Politici de turism durabil în Croația: stabilirea unui nou obiectiv

Sustenabilitatea și rentabilitatea sunt prea des considerate incompatibile, în special într-un sector precum turismul. În ultimii ani, Croația s-a angajat cu fermitate să le facă cele două fețe ale aceleiași monede, în ciuda luptei pentru a depăși pandemia și a inflației în creștere. În 2021, Croația s-a clasat pe locul¹⁴ într-un clasament global^[1] privind turismul durabil redactat de Euromonitor International.

Croația este una dintre cele trei națiuni cu cea mai mare proporție cumulată de pierderi de PIB cauzate de fenomene meteorologice și climatice extreme, potrivit unei analize AEM^[2]. Astfel, a recunoscut necesitatea de a adopta o abordare strategică în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice și de a crea soluții noi pentru o dezvoltare durabilă. Ca urmare a acestei înțelegeri, Croația a creat primul său plan de adaptare la schimbările climatice.

Țara acordă prioritate conservării mediului^[3] pentru a asigura o creștere durabilă pe termen lung, deoarece turismul durabil este esențial. Guvernul croat s-a concentrat pe reglementarea sectorului maritim pentru a menține cele mai înalte cerințe de mediu și de siguranță maritimă, datorită faptului că turismul maritim a devenit o industrie în expansiune rapidă în ultimii ani. Un alt obiectiv strategic este acela de a se asigura că infrastructura, transportul și domeniul maritim sunt sigure și durabile din punct de vedere ecologic. Pentru a reduce emisiile generate de transportul maritim, Croația intenționează, de asemenea, să treacă la utilizarea de combustibili alternativi pentru legăturile de transport către insulele sale.

Un nou organism național

Un Consiliu Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD) a fost înființat de guvernul croat în ianuarie 2018 pentru a monitoriza, evalua și coordona punerea în aplicare a ODD-urilor. Un an mai târziu, Croația a prezentat prima sa VNR^[4] (Voluntary National Review) la ONU, în care a prezentat modul în care instituția croată intenționează să pună în aplicare Agenda 2030 în țara sa.

Ulterior, a fost creat un sistem informatic pentru planificarea și gestionarea dezvoltării strategice, cu scopul de a integra pe deplin colectarea și stocarea electronică a datelor statistice și financiare necesare pentru a monitoriza și raporta cu privire la punerea în aplicare a documentelor de planificare strategică la toate cele trei niveluri naționale, ceea ce include monitorizarea punerii în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă. Portalul de internet al Biroului de Stat de Statistică a fost dezvoltat cu gândul la Platforma de cunoaștere a dezvoltării durabile a ONU, pentru a informa publicul larg cu privire la constatările și stadiul actual de realizare a principalilor indicatori ai dezvoltării durabile.

În ceea ce privește turismul, Observatorul croat pentru turism durabil[^5] a fost înființat și găzduit de Institutul pentru turism din Zagreb, care deține o platformă menită să sensibilizeze cetățenii cu privire la proiectele întreprinse de organizația respectivă în cooperare cu guvernul croat și instituțiile UE ^[6].

Unul dintre cele mai reușite este proiectul DestiMED PLUS^[7], finanțat de programul Interreg Mediterranean^[8] și care reunește 12 parteneri: Regiunea Lazio (partener principal), Regiunea Catalonia, Institutul de Turism, Fundația Universitară BLAMES, Agenția de Dezvoltare a Regiunii Egee de Sud; WWF Mediterana, Agenția de Turism din Corsica, Regiunea Sardinia, IUCN, Regiunea Creta, Conferința Regiunilor Maritime Periferice din Europa și Ministerul Regional de Mediu din Andaluzia.

Acest program este descris ca fiind faza de avansare a planificării integrate a turismului de coastă. DestiMED PLUS pune în aplicare politici cuprinzătoare care leagă turismul și conservarea datorită cooperării factorilor de decizie locali. După cum afirmă în misiunea sa, structurile de guvernanță și cadrele juridice din întreaga regiune mediteraneană trebuie consolidate pentru ca ecoturismul să prospere. Scopul proiectului, care se bazează pe realizările MEET^[9] și DestiMED, este de a ajuta regiunea mediteraneană să îmbunătățească circumstanțele pentru ecoturism în zonele sale protejate. Acest lucru presupune consolidarea politicilor intersectoriale locale și regionale, oferind tehnici de planificare integrată și dotarea părților interesate cu instrumente eficiente de gestionare, măsurare și promovare.

Eforturile depuse de instituțiile croate în anii premergători pandemiei au condus țara la o stare mai rezistentă la dificultățile exogene. Aceasta este cheia care dezvăluie modul în care Croația a făcut față pandemiei și a obținut o creștere extraordinară, generând mai multe venituri din partea turiștilor străini în lunile de vară din 2021 decât a făcut-o vreodată în trecut, după cum a confirmat Ministerul Turismului la sfârșitul aceluiași an^[10].

Câteva date ale Băncii Naționale a Croației

Potrivit Băncii Naționale a Croației (CNB), veniturile provenite de la turiștii străini s-au ridicat la 6 miliarde și 775 de milioane de euro în al treilea trimestru din 2021, în lunile de vară iulie, august și septembrie. Aceasta reprezintă o creștere de 100% față de veniturile produse în aceeași perioadă din 2020, adică 3 miliarde și 386 de milioane de euro în plus. Vânzările au crescut cu 2%, sau cu 148 de milioane de euro mai mult, decât în al treilea trimestru din 2019, care a fost un an record pentru turismul croat. În al treilea trimestru din 2019, au fost obținute venituri de 6 miliarde de euro și 627 de milioane de euro.

“Felicitări tuturor lucrătorilor din turism și întregului sector pentru un an turistic excelent. Nu numai că suntem aproape de 2019 în ceea ce privește veniturile din acest an turistic, dar am obținut și cele mai bune rezultate de până acum în lunile de vară. Și anume, cu venituri de aproape 6,8 miliarde de euro din partea turiștilor străini, această vară este cea mai de succes vară turistică din Croația de până acum și putem fi cu toții mândri de acest lucru. Pe parcursul anului 2021, Croația și-a construit imaginea unei destinații sigure și trebuie să continuăm să lucrăm în acest sens.”- ministrul Turismului și Sportului, Nikolina Brnjac

Planul național de redresare și reziliență 2021-2026 se încadrează perfect în obiectivul unei abordări mai rezistente și mai durabile pentru turism. Reforma este implementată de Ministerul Turismului și Sportului în colaborare cu Institutul pentru Turism menționat mai sus.

În conformitate cu domeniul de aplicare al reformei preconizate, Ministerul Turismului și Sportului din Republica Croația, Ministerul Științei și Educației și Institutul pentru Turism au semnat un “Acord de parteneriat” tripartit în implementarea activităților din cadrul reformei prevăzute în Planul național de redresare și reziliență (22 aprilie 2022). Acest acord prevede crearea Sistemului de conturi satelit al turismului durabil pentru anul 2022, iar programul NextGenerationEU al Uniunii Europene finanțează acest demers.

În plus, având în vedere că peste 70 % din investițiile Planului de redresare și reziliență al Croației urmează să fie lansate înainte de sfârșitul anului 2022^[11], este rezonabil să presupunem că țara va înregistra un vârf semnificativ de creștere în următoarele luni și pe tot parcursul anului 2023.

Dacă totul se poate rezuma la o singură frază, “tot ce e mai bun este de așteptat pentru turismul durabil croat”.

De exemplu, putem lua în considerare “Mecca turistică a Croației”, orașul Dubrovnik, cu zidurile sale medievale impunătoare: primul sezon turistic tipic după două care au fost dominate de epidemia de coronavirus a dat până acum rezultate bune și poate fi considerat ca revenit la normal^[12].

Societatea Prietenilor Antichităților din Dubrovnik se concentrează mai degrabă pe turismul durabil decât pe statistici și înregistrări. În ciuda acestui fapt, ei sunt totuși foarte mulțumiți de acest sezon de până acum, mai ales având în vedere rezultatele financiare pozitive.

1. Clasamentul Euromonitor International (https://www.euromonitor.com/article/europe-leads-euromonitor-internationals-sustainable-travel-index) ↑
2. Fenomene climatice extreme în Europa: creșterea pierderilor economice poate duce la o mai mare divergență a ratingurilor suverane (https://www.scopegroup.com/dam/jcr:eb50a1cd-7bcd-46db-a2fe-80fa9b1d76da/Scope%20Ratings_Extreme%20climate%20events_2021%20Nov.pdf) ↑
3. Kostelac, M. M., 2017,Declarația doamnei Maja Markovcic Kostelac, secretar de stat la Ministerul Mării, Transporturilor și Infrastructurii, la dezbaterea generală privind Conferința ONU pentru sprijinirea implementării Obiectivului 14 de dezvoltare durabilă (https://sustainabledevelopment.un.org/content/documents/24234croatia.pdf) ↑
4. Revizuirea națională voluntară a implementării Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă (https://sdgs.un.org/sites/default/files/documents/23943CROATIA_UN_final.pdf) ↑
5. Observatorul croat pentru turism durabil (https://tourism4sdgs.org/initiatives/croatian-sustainable-tourism-observatory/) ↑
6. Institut za turizam (http://www.iztzg.hr) ↑
7. Proiectul DestiMED PLUS (https://destimed-plus.interreg-med.eu/) ↑
8. Programul Interreg Mediteranean (https://interreg-med.eu/) ↑
9. Proiectul MEET (https://www.meetnetwork.org/) ↑
10. Declarația Ministerului Turismului (https://mint.gov.hr/vijesti/najbolje-turisticko-ljeto-po-prihodima/22845) ↑
11. Declarația guvernamentală privind PNR (https://planoporavka.gov.hr/vijesti/preko-70-investicija-iz-plana-oporavka-i-otpornosti-pokrece-se-tijekom-2022-godine/177) ↑
12. https://www.morski.hr/povratak-turista-na-dubrovacke-zidine/ ↑