Estonia este liderul tranziției baltice gemene: cooperarea strategică cu Finlanda

Puteți citi articolul nostru despre Tallin Smart City aici.

Schimbările climatice, dezvoltarea durabilă și conștientizarea problemelor de mediu au dominat din ce în ce mai mult discursul global. Inovațiile în domeniul tehnologiei și modelele de afaceri noi sunt considerate mijloace esențiale pentru a aborda aceste probleme. Înțelegerea provocărilor și oportunităților cu multiple fațete ale antreprenoriatului ecologic este esențială pentru a impulsiona dezvoltarea durabilă.

Întreprinderile din Estonia percep, în general, tranziția ecologică ca pe o călătorie dificilă, în primul rând din cauza barierelor financiare, a lipsei unui sprijin politic cuprinzător, a incertitudinilor legate de reglementare și a cererii limitate din partea consumatorilor^[1].[1 ] Tranziția este adesea considerată un efort costisitor, determinat mai degrabă de decizii politice decât de forțele pieței. Presiunea de a se adapta provine predominant din sferele politice, lăsând companiile să se teamă de implicațiile financiare și de schimbările operaționale necesare.

Cu toate acestea, alături de provocări, există oportunități pe care unele companii cu viziune de viitor încep să le recunoască. Inovațiile în domeniul tehnologiilor ecologice, impozitarea favorabilă a produselor ecologice și creșterea eficienței producției se numără printre beneficiile care pot fi valorificate. Cu toate acestea, aceste oportunități sunt deseori umbrite de preocupările legate de pierderea avantajului competitiv, de confruntarea cu crizele în curs de desfășurare, cum ar fi COVID-19 și creșterea prețurilor la energie, precum și de nevoia de investiții și planificare pe termen lung^[2]

Tranziția dublă subliniază necesitatea unei abordări sinergice a transformărilor digitale și ecologice. Atunci când companiile văd tranziția ca pe o șansă de a lansa noi produse sau de a colabora mai strâns cu domeniile științifice și industriale, este mai probabil ca acestea să perceapă aceste schimbări ca pe niște oportunități. Această convergență nu se referă doar la adoptarea de noi tehnologii, ci și la remodelarea modelelor de afaceri pentru a fi mai durabile și mai eficiente^[3]

Integrarea sustenabilității în procesele de afaceri se realizează din ce în ce mai mult prin intermediul inovării tehnologice. Companiile din întreaga lume adoptă energie regenerabilă, îmbunătățesc eficiența energetică și investesc în tehnologii precum captarea și stocarea carbonului pentru a atenua schimbările climatice. Promovarea vehiculelor electrice, a stocării bateriilor, a clădirilor ecologice și a principiilor economiei circulare exemplifică încorporarea de tehnologii avansate pentru a reduce impactul asupra mediului. În plus, sectoare precum agricultura valorifică tehnologiile digitale pentru a optimiza procesele și a reduce deșeurile.

Tranziția ecologică și digitală a Europei

Angajamentul Uniunii Europene de a deveni un continent neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050 se concretizează în “Tranziția verde” Acest plan ambițios presupune creșterea utilizării energiei regenerabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și promovarea transportului și agriculturii durabile. “Tranziția dublă” în Europa se referă la această tranziție ecologică asociată cu o trecere la o economie digitală, utilizând noile tehnologii pentru a stimula competitivitatea și a crea locuri de muncă.

Inițiativele UE, cum ar fi “European Green Deal” și piața unică digitală, sunt orientate spre promovarea acestei tranziții duble. Recunoscând interdependența tranziției digitale și a celei ecologice, UE se concentrează pe generarea simultană de creștere economică, ocuparea forței de muncă și protecția mediului.

Impactul tranziției duble variază semnificativ în Europa, fiind influențat de caracteristicile socio-economice și teritoriale regionale. Regiunile metropolitane cu un punct forte în domeniul serviciilor bazate pe cunoaștere sunt mai bine poziționate pentru a profita de aceste schimbări. În schimb, regiunile agricole sau mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic se confruntă cu mai multe provocări în ceea ce privește adaptarea la schimbările structurale aduse de tranziția dublă. Regiunile de înaltă tehnologie prezintă un potențial de creștere globală mai substanțial, în timp ce regiunile cu emisii mari de dioxid de carbon ar putea avea dificultăți în a ține pasul^[4]

Tendințe nordice și baltice privind tranziția ecologică

Regiunea nordico-baltică, cu Estonia ca țară participantă, este caracterizată de o interconectare tot mai mare a sistemelor energetice, a peisajelor politice și a diferitelor sectoare, toate convergând către o tranziție ecologică. Consiliul Nordic de Miniștri a preconizat o “tranziție ecologică digitală” pentru regiune, integrând energia regenerabilă și politici climatice progresiste^[5] Țări precum Finlanda, Norvegia și Danemarca pun în aplicare politici solide care utilizează tehnologii digitale pentru a facilita tranziția ecologică. Abordarea pune accentul pe rolul activ al actorilor de stat, pe tehnologie și pe colaborarea cu industria pentru a obține o creștere economică durabilă.

Incursiunea militară din 2022 a Rusiei în Ucraina a subliniat nevoia critică de diversificare a surselor de energie, după cum a afirmat Kristi Klaas, secretarul general adjunct pentru tranziția ecologică din cadrul Ministerului estonian al climei^[6 ] Acest eveniment geopolitic a accelerat tranziția Estoniei către energia regenerabilă, un proces care era deja în desfășurare.

Sub conducerea prim-ministrului Kaja Kallas, Estonia și-a asumat angajamente oficiale de a înceta producția de șisturi bituminoase până în 2040 și de a ajunge la o producție de energie electrică 100% regenerabilă până în 2030. În mod notabil, acest din urmă obiectiv poziționează Estonia ca lider în ceea ce privește angajamentul privind energia regenerabilă în rândul națiunilor din Europa Centrală și de Est.

Parteneriatul maritim finno-estonian: Acordul privind coridorul verde

A fost stabilit un cadru de colaborare care implică un consorțiu de autorități portuare, ministere și corporații maritime din Finlanda și Estonia pentru a dezvolta un coridor verde între Helsinki și Tallinn. Această inițiativă are ca scop îmbunătățirea sustenabilității ecologice a transportului maritim între aceste două capitale^[7]

Valdo Kalm, directorul executiv al Portului Tallinn, a subliniat necesitatea de a depăși cerințele de reglementare pentru a spori durabilitatea ecologică a legăturii Helsinki-Tallinn. Consorțiul include entități metropolitane, întreprinderi de transport maritim, precum AB Eckerö, Tallink Grupp și Viking Line, precum și Ministerul estonian al climei, cu sprijinul Ministerului finlandez al transporturilor și comunicațiilor.

Acordul subliniază crearea unor foi de parcurs cuprinzătoare pentru companiile de transport maritim, autoritățile municipale și administrațiile portuare, alături de alte părți interesate, pentru a facilita tranziția către emisii nete de carbon zero. Aceste foi de parcurs vor articula repere specifice și potențiale mecanisme de finanțare pentru a ghida și accelera eforturile de sustenabilitate, conform comunicatului de presă comun.

Ville Haapasaari, directorul general al Portului Helsinki, și-a exprimat optimismul în ceea ce privește descoperirea unor metode inovatoare și eficiente de abordare a schimbărilor climatice în acest sector:^[8] “Așteptăm cu nerăbdare cooperarea pe care acest proiect o oferă între toate părțile implicate. Sunt convins că putem găsi soluții inteligente și mai bune de abordare a schimbărilor climatice în acest domeniu al nostru și pentru a asigura creșterea și bunăstarea viitoare a celor două țări.”

Deși acordul preliminar nu delimitează măsurile explicite necesare pentru atenuarea impactului climatic, acesta se aliniază la obiectivul mai larg stabilit de Organizația Maritimă Internațională (OMI) din cadrul Organizației Națiunilor Unite de a obține emisii zero în industria transportului maritim până în jurul anului 2050. Alinierea exactă a acestui obiectiv cu inițiativa coridorului verde dintre Tallinn și Helsinki rămâne să fie clarificată.

Leadershipul digital și verde al Estoniei

În 2023, Tallinn câștigă titlul de Capitală verde europeană, distingându-se prin dedicarea față de biodiversitate, guvernanță durabilă și ecoinovare. Această recunoaștere subliniază nu numai farmecul său istoric bogat, ci și proeminența sa ca centru de progres tehnologic și de sustenabilitate.

După cum am subliniat deja, Tallin este un centru inteligent înfloritor: sectorul său IT în plină dezvoltare, inclusiv mai multe startup-uri evaluate la peste 1 miliard de dolari, cunoscute sub numele de “unicorni estonieni”, precum Bolt, demonstrează statutul său de centru de inovare verde^[9]. Săptămâna Greentech a orașului din noiembrie subliniază și mai mult angajamentul său față de ecoinovare, atrăgând experți internaționali și vizionari în domeniul tehnologiei durabile.

Programul “Green Tracks” al orașului Tallinn și alte proiecte inovatoare, precum transformarea Pieței Primăriei într-un parc pop-up, exemplifică dedicarea sa la ecologizarea spațiilor urbane. Contribuțiile studenților de la Academia Estoniană de Arte adaugă peisajului urban o artă sensibilă la schimbările climatice, sporind și mai mult angajamentul său față de un viitor durabil.

Menținerea Tallinnului în calitate de Capitală verde europeană este mai mult decât o recunoaștere; este o dovadă a angajamentului său de durată față de un viitor durabil și inovator. Orașul stabilește un punct de referință în ceea ce privește integrarea dezvoltării urbane cu conștiința ecologică, inspirând orașele din întreaga lume să îi calce pe urme ecologice.

Testați în cadrul inițiativei Tallin

Inițiativa “Testați în Tallinn” reflectă ambiția orașului în materie de mobilitate durabilă și eficiență energetică, invitând companiile să testeze soluții inteligente^[10] Colaborarea este esențială pentru abordarea Tallinnului, cu diverse parteneriate care sporesc sustenabilitatea în viața urbană. Bogata biodiversitate a orașului, inclusiv zonele protejate extinse, demonstrează angajamentul său de a păstra natura în mijlocul dezvoltării urbane.

Dintre cele șapte aplicații care au avansat în cea de-a treia etapă a concursului Test in Tallinn, patru au fost selectate în septembrie 2023 pentru a fi dezvoltate în continuare, anticipând intrarea în faza de testare în scurt timp^[11 ] În special, toate aplicațiile aprobate au provenit de la companii străine, reflectând colaborarea internațională a Tallinnului în domeniul inovării:

1. Urbanly din Argentina: Această companie oferă un software conceput pentru planificatorii urbani pentru a simula diverse scenarii luând în considerare disponibilitatea serviciilor, prețurile imobilelor și alți factori de influență. Urbanly intenționează să își perfecționeze modelele și să colecteze feedback prin aplicarea software-ului său la datele de bază din Tallinn, în colaborare cu planificatorii orașului.

2. Sam Corporation din Coreea de Sud: Această întreprindere inovatoare a dezvoltat un joc menit să sporească creativitatea și abilitățile de vorbire în rândul tinerilor. Corporația intenționează să își perfecționeze și să își extindă produsul prin intermediul unui parteneriat cu Tallinn.

3. XD Visuals din Finlanda: Specializată în software care îmbină mediile planificate și cele existente într-un model informațional hibrid 6D cuprinzător, XD Visuals caută să utilizeze datele fundamentale de la Tallinn pentru a înțelege și a îmbunătăți capacitățile produsului său.

4. MakeaBIM din Finlanda: Această companie a dezvoltat un software bazat pe inteligență artificială care generează modele BIM (Building Information Modeling) din schițe 2D. MakeaBIM așteaptă cu nerăbdare să își testeze tehnologia cu schițe din diverse clădiri deținute de orașul Tallinn.

Aceste colaborări subliniază angajamentul Tallinnului de a promova un ecosistem inovator și de a valorifica expertiza internațională pentru a îmbunătăți planificarea și dezvoltarea urbană. Jumătate dintre companii sunt finlandeze, semnalând încă o dată relațiile strânse dintre cele două țări în ceea ce privește inițiativele inteligente.

Turismul ecologic: un sector promițător în Estonia

Estonia se profilează ca o destinație de frunte pentru călătoriile durabile, oferind o serie de experiențe eco-conștiente pentru călători. Accesibilitatea sa facilă din marile orașe europene și un impuls deliberat în direcția turismului durabil fac din această țară o bijuterie ascunsă pentru cei care sunt atenți la impactul lor asupra mediului. Iată o scurtă prezentare generală a ceea ce face din Estonia o destinație atractivă pentru turismul ecologic:

1. Natură sălbatică și mlaștini: Estonia se mândrește cu unele dintre cele mai sălbatice zone naturale din Europa, în special cu mlaștinile sale antice, oferind o gamă de activități cu impact redus, cum ar fi drumețiile, caiacul și înotul. Mlaștinile, care ocupă un loc central în folclorul Estoniei, oferă un peisaj unic pentru iubitorii de natură și aventurieri deopotrivă.

2. Inițiativele ecologice ale Tallinnului: În calitate de capitală, Tallinn este recunoscută pentru angajamentul său față de sustenabilitate, câștigând titlul de Capitală Verde Europeană în 2023. Cu inițiative precum transportul public gratuit pentru rezidenți și un calendar plin de evenimente ecologice, orașul oferă un amestec de farmec istoric și practici de mediu orientate spre viitor.

3. Scena culinară Farm-to-Table: Lumea culinară din Estonia pune accentul pe produsele locale și pe sustenabilitate, cu restaurante angajate la standarde etice și de mediu ridicate. Accentul țării pe consumul de produse locale este exemplificat de restaurantele sale cu stele verzi Michelin, care prezintă meniuri de sezon și filosofii de zero deșeuri.

4. Cazări ecologice: De la campinguri gratuite finanțate de Ministerul Estonian al Pădurilor până la cazări de lux prietenoase cu natura, Estonia oferă o gamă de opțiuni de cazare sustenabilă. Călătorii se pot bucura de aer liber cu o amprentă minimă asupra mediului sau se pot răsfăța cu un confort aproape de natură cu cazări certificate cu etichetă ecologică.

Concluzie

Tranziția către o Europă sustenabilă este văzută nu doar ca un imperativ de mediu, ci și ca o sursă de oportunități de afaceri și de locuri de muncă la nivel local. Pentru Estonia, cu sectorul său tehnologic robust și cu o infrastructură digitală foarte dezvoltată, tranziția dublă oferă o șansă unică de a-și promova simultan obiectivele economice și de mediu. Cu toate acestea, realizarea acestor beneficii necesită un efort colectiv din partea companiilor, a factorilor de decizie politică și a societății în general.

Pentru companii, acest lucru înseamnă să se pregătească pentru provocările financiare, să investească în cunoaștere și inovare și să se concentreze pe inovarea ecologică. Factorii de decizie politică sunt chemați să ofere un sprijin și stimulente mai clare și mai consistente pentru adoptarea de tehnologii și practici ecologice. Aceștia trebuie, de asemenea, să se asigure că tranziția este echilibrată cu oportunități de piață tangibile și nu doar cu presiuni de reglementare. În ceea ce privește societatea, este crucială creșterea gradului de conștientizare cu privire la beneficiile tranziției ecologice și sprijinirea practicilor durabile. Acest efort colectiv poate stimula cererea de produse și servicii durabile, asigurând că tranziția ecologică este o călătorie comună și benefică pentru toți.

În timp ce Estonia și alte națiuni navighează pe calea tranziției ecologice, drumul este marcat atât de provocări semnificative, cât și de oportunități promițătoare. Prin adoptarea inovației, încurajarea colaborării și angajamentul față de practicile durabile pe termen lung, călătoria către un viitor verde și digital poate duce la o societate mai rezistentă și mai prosperă.

Surse

1. https://w ww.mdpi.com/2071-1050/15/5/4172#B5-sustainability-15-04172 ↑

2. https://l ink.springer.com/article/10.1007/s10640-022-00741-7 ↑

3. https://s ciendo.com/article/10.2478/ie-2023-0010 ↑

4. https://www.econstor.eu/handle/10419/278490 ↑

5. https://norden.diva-portal.org/smash/get/diva2:1596448/FULLTEXT01.pdf ↑

6. https://www.euronews.com/green/2023/09/30/baltic-sea-wind-and-a-brand-new-climate-law-heres-why-estonia-is-our-green-country-of-the- ↑

7. https://www.smartcitiesworld.net/sea-travel/helsinki-and-tallinn-ports-enter-green-corridor-agreement-9444 ↑

8. https://bunkermarket.com/helsinki-and-tallinn-ports-unite-for-maritime-green-corridor/ ↑

9. https://incorporate.ee/business-environment/estonia-a-green-and-cleantech-paradise/ ↑

10. https://www.tallinn.ee/en/tallinnovation/testintallinn ↑

11. https://www.tallinn.ee/en/tallinnovation/news/new-test-tallinn-projects-were-approved-innovation-committee ↑