Skip to main content

Este de la sine înțeles că capitala unei națiuni este aproape întotdeauna cea mai bună reprezentare a inimii sale. Prin urmare, nu este o surpriză faptul că Tallinn, capitala Estoniei, este un oraș inteligent renumit. Termenul de “oraș inteligent” poate părea o provocare, și nu pentru că ar fi controversat: numărul tehnicilor și al acțiunilor menite să facă un oraș mai inteligent este nenumărat, iar fiecare regiune urbană care încearcă să atingă acest obiectiv are propriile sale căi.

Accesibilitatea, interoperabilitatea și ușurința de utilizare sunt pilonii călătoriei orașului inteligent Tallinn. În acest sens, administrația orașului a reușit să sincronizeze creșterea sa urbană și digitală cu progresul societății digitale a națiunii. Împreună, Estonia și capitala sa oferă servicii digitale eficiente și convenabile cetățenilor, turiștilor și întreprinderilor sale, în special prin utilizarea unor infrastructuri comune pentru schimbul de date și prin evitarea redundanțelor prin integrarea datelor, cum ar fi mecanismele de autentificare ale sistemului național de identitate electronică.

Vorbind despre viziunea sa asupra orașului viitorului, Hannes Astok, expert estonian în orașe inteligente și director executiv al Academiei de guvernare electronică, a declarat “Utilizarea și înțelegerea datelor reprezintă cheia viitorului. Organizarea orașelor se va schimba sau orașele vor începe să se conecteze cu altele. Liderii de mâine vor fi cei care vor putea înțelege și descifra aceste schimbări. Urmează energia regenerabilă. Plănuim să petrecem mult mai mult timp analizând nu cum să stocăm energia, ci cum să o folosim și să o reutilizăm în mod inteligent, de exemplu în cadrul unui circuit închis. Și în cele din urmă, aș spune că este vorba despre capacitatea de a prezice. Predicția nevoilor prin intermediul inteligenței artificiale. Nu va fi Big Brother sau Minority Report, în schimb, analiza se va baza pe modele previzibile care vor ajuta la simplificarea vieții de zi cu zi a oamenilor și la anticiparea nevoilor și problemelor acestora.”[1]

Un oraș inteligent precedat de reputația sa

În octombrie 2020, atunci când Tallinn, Estonia, a fost votată Comunitatea inteligentă a anului de către Forumul comunităților inteligente (ICF), dedicarea față de sustenabilitatea mediului a fost un element luat în considerare în nominalizarea sa[2]

Tallinn a obținut un punctaj ridicat în analiza noastră din mai multe motive, inclusiv sustenabilitatea”, a declarat cofondatorul ICF, Robert Bell[3], care a mai adăugat: “Orașul se numără printre cele cinci țări cu cel mai curat aer din lume. Cunoscut pentru abundența de copaci într-un spațiu urban, își protejează mediul verde încă din secolul al XIII-lea și a dezvoltat multiple strategii de sustenabilitate care au ca scop protejarea orașului de dezvoltarea excesivă și realizarea unui transport cu emisii zero până în 2025.”

În luna mai a aceluiași an, Comisia Europeană a selectat capitala estoniană ca fiind una dintre cele patru candidate la premiul “Capitala verde europeană”. În urma acestor realizări, orașul și-a lansat o nouă identitate ca oraș verde global. În cele din urmă, în 2023, Tallin și-a început oficial anul de Capitală verde a UE, sărbătorind “predarea” la 21 ianuarie[4]

UE recunoaște că orașele joacă un rol esențial în îndeplinirea obiectivelor din cadrul Dealului verde european[5], care constau în crearea unei societăți cu emisii reduse de dioxid de carbon, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, durabile și rezistente. Orașele au un rol semnificativ în tranziția ecologică și economică, întrucât peste 75 % dintre europeni trăiesc în zone metropolitane[6]

Comisia Europeană a inițiat Premiul “Capitala verde europeană” în 2010 pentru a încuraja orașele să devină mai ecologice și mai curate și pentru a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor lor. Având în vedere că peste două treimi din populația Europei locuiește în zone urbane, orașele joacă un rol major în conservarea mediului și vor fi esențiale în implementarea Dealului verde european la nivel local. Până în prezent, paisprezece orașe au primit premiul “Capitala verde europeană”: Stockholm (2010), Hamburg (2011), Vitoria-Gasteiz (2012), Nantes (2013), Copenhaga (2014), Bristol (2015), Ljubljana (2016), Essen (2017), Nijmegen (2018), Oslo (2019), Lisabona (2020), Lahti (2021), Grenoble (2022) și Tallinn (2023); Valencia va primi premiul în 2024[7]

Tallinn a fost desemnat campion al sustenabilității și al inovării pentru abordarea sa cuprinzătoare a guvernanței ecologice și pentru obiectivele strategice interconectate, care sunt în concordanță cu obiectivele Dealului verde european. Tallinn, unul dintre cele mai bine conservate orașe medievale din Europa și inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, se caracterizează, de asemenea, prin peisajele sale mozaicate, care adăpostesc specii rare. În timpul Anului Capitalei verzi, Tallinn se va concentra pe biodiversitate, guvernanță durabilă și climă și inovare ecologică[8 ] Proiectul Tallinn Capitală verde europeană include activități de mediu pentru locuitorii orașului și pentru turiști, cum ar fi definirea obiectivelor de sustenabilitate cu alte orașe europene.

Orașul a adoptat strategia de dezvoltare ambițioasă “Tallinn 2035”[9] Planul acoperă neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon, adaptarea la schimbările climatice, inovarea, sănătatea, mobilitatea, biodiversitatea, economia circulară, energia durabilă și producția alimentară. Pentru a crește biodiversitatea, orașul creează GoGreenRoutes,[10] unde locuitorii pot lucra împreună pentru a crea soluții bazate pe natură și grădinărit urban. În plus, este în curs de construcție un traseu de polenizare de 13 kilometri, o pajiște pentru ca natura să înflorească în oraș.

Tallinn se angajează, de asemenea, să se adapteze și să reziste la schimbările climatice. Sunt în vigoare numeroase măsuri, cum ar fi sistemele de gestionare a apelor pluviale și reconstrucția drumurilor, și sunt planificate activități suplimentare, cum ar fi Green Twins, un proiect pentru o mai bună integrare a vegetației urbane în designul urban.

Tallin s-a clasat în raportul IMD Smart City Index

În raportul anual 2023 IMD Smart City index report[11] redactat de Observatorul orașelor inteligente al Institutului Internațional pentru Dezvoltare Managerială (IMD), Tallin s-a clasat pe locul 32 din 140 de orașe analizate de echipa de experți. Acest lucru arată o ușoară scădere a clasamentului față de poziția24 din 2021, dar totuși o evaluare mai bună decât în 2020, când orașului i-a fost atribuită poziția 39.

IMD a stabilit un indice al orașelor inteligente, punând un accent echilibrat pe componentele economice și tehnologice ale orașelor inteligente, pe de o parte, și pe “caracteristicile umane” ale orașelor inteligente, cum ar fi calitatea vieții, mediul și incluziunea, pe de altă parte. Prin urmare, clasamentul oferă o perspectivă valoroasă asupra nivelului de satisfacție a cetățenilor prin intermediul unor chestionare personalizate și sondaje publice.

În cazul orașului Tallin, de exemplu, trei dintre principalele nevoi urgente percepute de cetățeni sunt legate de: 1) Locuințe la prețuri accesibile (60,9% dintre respondenți), 2) Corupția (47,7% dintre respondenți) și 3) Congestia rutieră (40,8% dintre respondenți).

Principala problemă a locuințelor la prețuri accesibile nu poate fi abordată direct prin implementarea tehnologiilor inteligente și ar necesita o abordare mai holistică în elaborarea politicilor. Cu toate acestea, după cum se poate observa în raportul IMD, cetățenii apreciază în mod cuprinzător bine oportunitățile (lume și școală) oferite în Tallin, atât în ceea ce privește structura, cât și tehnologia. În special, “Serviciile de căutare a locurilor de muncă” și “Accesul online la listele de locuri de muncă” au fost luate în mare considerare de către public. Acest lucru poate contribui, în general, la un venit mai mare și, prin urmare, parțial la o capacitate mai mare de a achiziționa o locuință.

În ceea ce privește corupția, care este o altă problemă foarte bine percepută în oraș, “Accesul public online la finanțele orașului” nu pare să fi redus problema. În plus, cetățenii nu se simt integrați în procesul decizional. Cu toate acestea, este de remarcat faptul că “Informațiile privind deciziile administrației locale” sunt considerate ușor accesibile și că “Votul online a crescut participarea” Capitala Estoniei ar trebui să depună cu siguranță eforturi pentru a îmbunătăți transparența și responsabilitatea publică; acest lucru poate fi realizat prin politici mai ample de deschidere a datelor, prin dezvăluirea de informații și prin noi organisme de monitorizare.

În ceea ce privește mobilitatea, Tallinn se străduiește să reducă congestionarea traficului și să îmbunătățească mobilitatea. Este prima capitală europeană care oferă cetățenilor săi transport public gratuit (din 2013)[12], iar obiectivul său în materie de mobilitate urbană este ca cetățenii să poată ajunge la toate infrastructurile necesare în 15 minute prin intermediul modurilor de transport ușor. Pentru a călători cu autobuzele, tramvaiele, troleibuzele și trenurile din Tallinn fără niciun cost, trebuie să te înregistrezi ca rezident. La rândul său, municipalitatea primește 1.000 de euro din impozitul anual pe venit al persoanei respective. Rezidenții trebuie doar să plătească 2 euro pentru o carte verde,[13] în urma căreia toate tipurile de călătorii sunt gratuite.

Mobilitate și automatizare

Tallinn a dezvoltat o serie de inițiative excelente de oraș inteligent. În special, planificarea sa urbană utilizează mai multe tehnologii de ultimă generație în domeniul geoinformațiilor. Procesul de planificare încorporează aplicații cartografice mai bune, baze de date pe internet și capacități analitice. În plus, BIM (Building Information Management) și VDC (Virtual Design and Creation) sunt utilizate în construcția orașului.

TalTech Institute of Software Science și OÜ Thinnect au dezvoltat un sistem de monitorizare a calității aerului urban și a fluxului de trafic. Cei 900 de senzori cu panouri solare și baterii montate pe luminile stradale din Tallinn vor colecta și analiza date privind condițiile de mediu și mișcările de trafic. Această soluție revoluționară poate preveni congestionarea traficului și poluarea fonică, ceea ce va avea ca rezultat un peisaj urban mai atractiv. În ceea ce privește automatizarea mobilității, începând cu 2019, Tallin oferă un mijloc de transport unic. Datorită parteneriatului dintre Estonian TalTech și Universitatea Politehnică din Florida pentru cercetarea vehiculelor autonome, Tallin a reușit să implementeze autobuze care se conduc singure[14]

Lumebot (=Snowbot, lumi înseamnă zăpadă în estonă) este un robot de îndepărtare a zăpezii, de curățare a străzilor și de măturat străzile, dezvoltat împreună cu antreprenori. În plus, microbuze electrice cu conducere autonomă au fost testate în cartiere de mai mulți ani. Utilizarea lor este planificată fie ca parte a sistemului de transport public, fie în zone fără mașini, cum ar fi spitale, parcuri și grădini zoologice. Având în vedere locația de coastă a orașului Tallinn, Iselaev este un vehicul autonom de livrare sau de transport, analog autobuzelor care se conduc singure. Acesta este conceput pentru a transporta încărcături mai mici, la cerere, și ar putea fi util pentru transportul deșeurilor de pe insulele învecinate capitalei.

Estonia self driving bus

Estonia self driving bus

Reuniunile Consiliului Digital City

În mod evident, criza mondială a sănătății a scos la iveală nevoi neprevăzute în administrația locală. Dezvoltarea tehnologiei digitale necesare pentru organizarea electronică a ședințelor Consiliului municipal din Tallinn a fost un exemplu de astfel de necesități. În calitate de cel mai înalt organism politic al orașului, a fost clar încă de la începutul situației de urgență că Consiliul nu-și putea suspenda activitățile datorită puterii sale unice asupra diferitelor probleme urgente. Fie că a fost vorba de o scutire temporară pentru amplasarea unei grădinițe sau de un privilegiu de călătorie de urgență pentru nerezidenți, administrația locală a propus o varietate de soluții la această situație. Lipsa unor soluții tehnologice adecvate a făcut dificilă începerea imediată a reuniunilor electronice. Nu a fost prima dată când a fost nevoie de astfel de reuniuni. Inițial, nu era clar dacă reuniunile electronice erau permise sau nu.

Pentru a reduce la minimum răspândirea virusului, grupurile politice ale Consiliului au decis la sfârșitul lunii martie că, inițial, doar un reprezentant al fiecărui grup va participa la reuniuni. O lună mai târziu, a fost introdus un sistem de vot electronic, permițând ca, dacă este necesar, reuniunile consiliului să se desfășoare pe calculator. Consilierii care se conectează la platformă cu ajutorul unui card sau al unui ID mobil își pot înregistra intenția de a lua cuvântul cu privire la punctele de pe ordinea de zi, pot vota în mod securizat și pot confirma corectitudinea votului lor.

Referințe

  1. https://www.mobilize.com/en/wearemobilizers/tallinn-an-example-of-smart-city-technology-use/
  2. https://www.intelligentcommunity.org/tallinn_estonia_named_2020_intelligent_community_of_the_year
  3. https://www.intelligentcommunity.org/tallinn_estonia_icf_s_intelligent_community_of_the_year_launches_green_global_city_initiative
  4. https://environment.ec.europa.eu/news/eu-green-capital-year-tallinn-has-officially-begun-2023-02-06_en
  5. https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities-2019-2024/european-green-deal_en
  6. https://www.macrotrends.net/countries/EUU/european-union/urban-population
  7. https://environment.ec.europa.eu/news/tallinn-starts-2023-european-green-capital-2023-01-20_en
  8. https://greentallinn.eu/en/
  9. https://strateegia.tallinn.ee/en
  10. https://gogreenroutes.eu/cities/tallinn
  11. https://www.imd.org/wp-content/uploads/2023/04/smartcityindex-2023-v7.pdf
  12. https://www.theguardian.com/cities/2016/oct/11/tallinn-experiment-estonia-public-transport-free-cities
  13. https://www.tallinn.ee/en/freepublictransport
  14. https://e-estonia.com/driverless-public-bus-tallinn/
Andrea Bogoni

Andrea Bogoni este cercetător la Blue Europe și absolvent al unui masterat în logistică internațională și managementul lanțului de aprovizionare de la Universitatea Essex, specializat în economia de afaceri, finanțe și comerț internațional. El colaborează cu diverse centre de studii și grupuri de reflecție din Italia. Pentru Blue Europe a editat „The Dragon at the Gates of Europe: Chinese Presence in the Balkans and Central-Eastern Europe” și a contribuit la think-tank cu publicații și recenzii. Din punct de vedere profesional, lucrează ca consultant în industria serviciilor de afaceri.

×